Sărbătorim,  pe 20 iulie, ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene. Cu această ocazie am dorit să aflăm câteva informații actualizate despre capacitatea României de a fi, în acest moment, un partener viabil în controlul aerian al regiunii în care ne aflăm.  Pentru această, ne-am adrestat  lui Viorel Salan, deputat PSD de Hunedoara, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

–     După părerea dumneavoastră, cât de puternică este România azi în spațiul aerian din Balcani și zona Mării Negre?

România dispune de o Armată puternică, bine echipată, tehnologic cu tehnică militară modernă occidentală.  Acest proces de transformare este în plină desfășurare și se pot vedea primele rezultate ale politicii de a alocă pentru al cincilea an consecutiv a 2% din PIB pentru Apărare. Nu am nicio îndoială că în prezent România domină în mod clar regiunea în ceea ce privește Forțele Aeriene, care acum dispun de un număr de 17 aeronave americane F-16 Fighting Falcon. Ultimul avion militar de acest tip a fost recepționat la sfârșitul lunii martie, la sediul Bazei 86 Aeriană de la Borcea. În această etapă, mai sunt de venit încă patru aeronave de acet tip.

Achiziția noului lot de cinci avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura fără discuție creșterea securității României prin executarea permanentă a apărării spațiului aerian național respectiv NATO, atât pe timp de pace, cât și în situații de criză.

–      Vi se pare suficientă doar achiziționarea avioanelor F16 ?

Desigur, că nu. Este nevoie și de o infrastructură la fel de modernă.  În  2021, bugetul Apărării prevede o investiţie în infrastructură de peste 815 milioane lei, anume investiţii de la bugetul de stat de aproximativ 750 milioane lei şi cofinanţarea unor proiecte din Programul NATO de Investiţii în Securitate – NSIP de 15,5 milioane lei, precum şi proiecte realizate prin fonduri europene nerambursabile de 50 milioane lei. De aceste fonduri vor beneficia și bazele aeriene Borcea, Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Otopeni. Este avută în vedere infrastructura necesară pentru creşterea calităţii vieţii personalului prin dezvoltarea facilităţilor de cazare, tratament, odihnă, refacere-recuperare a capacităţii de luptă a militarilor. Trebuie de asemenea făcută precizarea că dezvoltarea de infrastructură în locaţiile comune – Cincu, Mihail Kogălniceanu, Deveselu, Câmpia Turzii – se va face împreună cu partenerul strategic.

România a demonstrat  mereu că este un partener strategic serios, pe care aliații ei se pot baza.Tot acest efort financiar și logistic va duce în final la consolidarea poziției geostrategice a României ca furnizor de securitate și stabilitate regional, în zona Marii Negre și în Balcani.

Poliana Mardari