Meniu Principal

Viorel Salan: “Chiar și într-o lume a Internetului, păstrarea identității naționale rămâne esențială”

După un an și jumătate de pandemie și carantină colectivă, activitatea oamenilor, în special a tinerilor, pe Internet s-a extins mult. Interacțiunea în spațiul virtual s-a dezvoltat în ritm  exponențial. În aceste condiții, sentimentul identității naționale s-a  modificat de asemenea mult.  Am solicitat  câteva opinii în acest sens lui Viorel Salan, deputat PSD de Hunedoara, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

–     După părerea dumneavoastră, ce anume definește azi, în 2021,  identitatea națională a românilor?

Într-o lume marcată fundamental de fenomenul globalizării și al tehnologizării, m-aș opri la trei aspecte  pe care le apreciez ca fiind definitorii. Consider  că identitatea noastră națională se bazează în primul rând pe existența noastră că națiune în acest spațiu geografic numit România, cu toată istoria și cultura ei. Un alt element important este limba română pe care o vorbim aici de milenii și care ne-a ajutat de-a lungul istoriei să ne înțelegem și definim că națiune. Iar de aici, a decurs permanenta aspirație către unitate națională, împlinită la 1 Decembrie 1918.

Toate acestea au fost  strânse laolaltă în creuzetul spiritual esențial al credinței ortodoxe. Așa am trecut ca popor, ca țară printr-o istorie grea. Așa am devenit  un neam tolerant şi vigilent, care a preferat  în relaţiile cu alţii o diplomaţie bazată pe omenie şi răbdare.

–      Mai este “generația Internetului” atrasă de sentimentul identității naționale?

Ar trebui să fie. Chiar și într-o lume a Internetului, păstrarea identității naționale rămâne esențială. Dacă există o strategie pentru digitalizarea educației în România, ar trebui să existe și o strategie pentru păstrarea identității naționale, la fel de elaborată.

De aceea ar trebui să acordăm importanţa cuvenită zilelor care sunt menite să ne aducă aminte mereu cine suntem ca națiune. Una dintre aceste zile se apropie și este Ziua Drapelului Național, sărbătorită la 26 iunie, proclamată  astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.

Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul național.  Nu avem voie să trecem cu ușurință peste un moment de referință cum este Ziua Drapelului Național fără să reamintim mereu că pentru apărarea drapelului tricolor de luptă, că simbol al datoriei de apărare a pământului țării și al onoarei militare mii de români și-au jertfit viață pe câmpul de luptă în toate bătăliile istoriei pentru independenţa și unitatea României. Lor le datorăm prezentul pe care îl trăim acum.

Generația Internetului ar trebui la rândul ei să se regăsească identitar atât în spațiul real, cât și în spațiul virtual. Iar familia și școala au o mare responsabilitate în acest sens. Ne temem mereu că națiunea se risipește și că valorile noastre spirituale şi morale dispar. Este de asemenea o mare eroare să legăm ideea de patriotism de România “veche”, care astăzi este asociată cel mai adesea cu a fi desuet, depășit și izolat într-o lumea globală.

Tocmai de aceea, alături de familie, este atât de necesar un efort constant din partea autorităților centrale și locale îndreptat către păstrarea sentimentului național, mai ales în rândul tinerilor, și către promovarea patriotismului într-o logică modernă, adaptată vremurilor în care trăim.

Poliana Mardari