În cadrul unui Simpozion Omagial, desfășurat în Sala festivă a Colegiului Național Pedagogic ”Regina Maria” din Deva, vineri, a fost marcată împlinirea a o sută de ani de la Reforma Agrară din România.

Acțiunea a fost organizată de Uniunea Cultu­rală a Rutenilor din România, filiala Hu­ne­doara a Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România, Instituția Prefectului Hu­nedoara, Consiliul Județean Hunedoara, Primăria și Consiliul Local Deva, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Li­ceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu.

Reforma Agrară din 1921, reformă care a încercat să realizeze un echilibru economic

Gheorghe Firczak, președintele S.I.R.A.R., Iulius Firczak, președintele executiv și deputat al U.C.R.R, prefectul Călin Marian și viceprimarul Ferdinand Pogocsan au transmis mesaje despre tema aflată în dezbatere.

Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a participat la dezbateri atât în calitate de reprezentant al guvernului cât și în cea de inginer agronom și a transmis câteva considerații privind importanța reformei agrare din 1921 pentru agricultura hunedoreană din acele vremuri și din perioadele următoare.

„Tema de dezbatere este una foarte importantă pentru poporul român, și anume Reforma Agrară din 1921, una liberală, de pe vremea prim-ministrului Ion C. Brătianu, reformă care a încercat să realizeze un echilibru economic. Știm cu toții că în acea perioadă, spațiul rural era ocupat în proporție de 80 la sută din populația României și cred că a fost una dintre cele mai importante sau poate chiar cea mai importantă reformă avută de statul român după Unirea de la 1918. De aici a început, treptat, dezvoltarea economică a României”, a menționat prefectul județului, Călin Marian.

Iulius Firczak: Suntem împreună pentru a celebra Cen­te­narul Reformei Agrare alături de conduce­rea S.I.R.A.R.

 Parlamentarul U.C.R.R., Iulius Firczak a precizat impor­tanța acestei întruniri omagiale, mai ales în contextul în care am traversat o pe­rioadă grea, cu multe restricții.

„Astăzi suntem împreună pentru a celebra Cen­te­narul Reformei Agrare alături de conduce­rea S.I.R.A.R. cu care noi, cei din Uniunea Cul­turală a Rutenilor din România, am început o frumoasă colaborare, în urmă cu mulți ani. Mulțumesc organizatorilor, iar ce doresc să accentuez este că sunt bucuros și onorat că putem să fim și noi parte din organizarea acestui eveniment”, a declarat președintele executiv și deputat al  Uniunii Culturale a Rutenilor din Romania.

Despre importanța reformei agrare din 1921

 La simpozion, au prezentat comunicări Valeriu Tabără – Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice („Reforma agrară din anul 1921 și modernizarea României”) și istoricul Adela Herban („Beneficiari celebri din județul Hunedoara ai reformei agrare din anul 1921”).

Valeriu Tabără – Președintele Aca­de­miei de Științe Agricole și Silvice, fost minis­tru și deputat, a făcut o analiză a modului în care s-a gestionat ramura fără de care am rămâne fără hrană, fiind un segment vital nu doar din punct de vedere economic, cât mai ales pentru suținerea traiului de zi cu zi. Din păcate, România a devenit țara care nu e ca­pabilă să-și hrănească propriul popor din pro­pria producție.

Valeriu Tabără a vorbit despre cadrul legislative, vechile legi versus cele noi, schimbările climatice, probleme ce ar trebui soluționate, toate acestea fiind abordate în mod argumentat de către specialist.

Valeriu Tabără: Istoria României, lagată de spațiul rural

 ,,Reforma agra­ră din 1921 nu se referă doar la acel an, ci are continuitate, istoria României fiind lagată de spațiul rural. Problema agrară este încă de la începuturile comunităților românești, inclusiv așezarea ascentrală rurală primitivă din zona Moldovei. România nu a fost niciodată, exceptând a doua jumătate a secolului XIX – secolul XX, o țară de viață urbană. Spațiul moldovean și din Țara Românească a fost, în majoritate, rural. Apăreau niște cetăți, dar nu însemnau orașe. Spațiul rural a dat multe elemente de identitate națională. Armata română care a dus greul Primului Război Mondial avea în componență 80 la sută țărani sau fii de țărani, locuitori ai satelor. Se pare că nu am învățat nimic din 1907, nu am învățat nimic din mai târziu, nimic din ceea ce înseamnă performanță le­gată de proprietate și exploatație agricolă. În programele parti­delor politice, începând cu al Doilea Război Balcanic și-a făcut intrarea problema rurară și se cerea rezolvarea ei”, a susținut, Valeriu Tabără. Concluzia profesorului univ.dr. a fost că două sec­toare sunt fundamentale pentru exis­tența vieții pe Pământ. Unul fiind moder­ni­za­rea și al doilea fiind necesitatea de a ne asigura sursa de hrană.

Reforma agrară din 1921 era de mult o necesitate naţională şi socială

Istoricul Gheorghe Firczak, președinte S.I.R.A.R. a vorbit despre rolul lui Henri Mathias Berthelot: “Un francez care a avut un mare suflet de roman”.

 ,,S-a scris și s-a vorbit mult despre personalitatea lui Henri Mathias Berthelot, un francez care a avut un mare suflet de român. Rolul său în so­cie­tatea românească, chiar în făurirea Ro­mâ­niei Mari, a fost semnificativ. Apropiat al Casei Regale a Ro­mâniei, atât al Regelui Ferdinand cât și al Reginei Maria, având informații din Statul Major francez că la 11 noiembrie 1918 se va semna armistițiul și se va încheia Primul Război Mondial, s-a dus foarte repede la Iași și l-a informat pe Regele Ferdinand. Astfel, din punct de vedere juridic, România a redeschis conflictul cu puterile centrale chiar cu o zi înainte, deci la 10 noiembrie. A fost o chestiune deosebit de importantă, francezii fiind foarte supărați pe tratatul cu Germania și reproșând României atitudinea avută. Regele Ferdinand a dispus re­intrarea, cel puțin din punct de vedere juridic și militar, în conflict cu puterile cen­trale. Acest lucru a avut o importanță deosebită la Conferința de Pace de la Paris.  Din păcate, ati­tu­dinea generalului Berthelot a determinat ostracizarea sa chiar în clasa politică fran­ceză și în conducerea armatei franceze. Abia mai târziu, după ce s-a terminat Primul Război Mondial el a fost reprimit și apoi retrimis în România.

Aș vrea să fac o paralelă, mai ales pentru adversarii prezenți ai României în Uniunea Europeană: iată, în desăvârșirea unității naționale, în anul 1918, făurită în mod evident de o generație desosebită de români, trei personalități au avut un rol important: un german cu suflet mare de român – Regele Ferdinand, o en­gle­zoaică cu suflet mare de român – Regina Maria și un francez cu suflet mare de român – generalul Berthelot. Ce poate fi mai frumos și elocvent?

Ce legătură are, totuși, generalul cu reforma? Pentru că a adus aceste servicii României, Regele Ferdinand a hotărât împroprietărirea lui aici, în județul Hunedoara, în satul Fărcădin.  În timpul Reformei agrare din 1921, fiind con­fiscată moșia baronului Franz Nopcsa, generalul Berthelot a primit-o spre folo­sință”, a afirmat președintele S.I.R.A.R., Gheorghe Firczak.

Neavând urmași, generalul Henri Mathias Berthelot  a făcut încă un gest mai mult decât notabil, în 1927, lăsând ferma primită în patrimoniul Aca­de­miei Române, entitate în administrarea căreia se află și azi. Deși inițial a avut denumirea de Fărcădin, comuna a fost redenumită General Berthelot în 1932, după anul decesului generalului. Pe vremea comuniștilor, a fost schimbată în Unirea, pentru a minimaliza rolul lui generalului Berthelot. Apoi, cum era