Stimate Domnule Ministru,

România, deși are ocupată cu calcare doar o suprafață de aproximativ 4.500 km2, deține un carst bogat și variat și foarte multe peșteri. Luând în considerare cavitățile ce depășesc 10 m lungime sau adâncime, numărul acestora a atins, în toamna anului 1983, aproape 9.000 de entități. Ele însumează aproximativ 800 km de galerii, săli, labirinturi, puțuri, unele fiind delicate palate de cleștar și geode de cristale, altele sumbre îngrămădiri de bolovani.

“Catalogul peşterilor din România” întocmit de comunitatea Speologie.org cuprinde 8.308 peşteri. Conform acestei baze de date, în județul Hunedoara se află nu mai puțin de 674 de astfel de formațiuni geologice ceea ce plasează județul în topul național. De exemplu, numai pe raza unei singure localități cum este orașul Uricani se află peste 300 de astfel de formațiuni carstice.

Pe de altă parte județul Hunedoara este un județ cu potențial turistic extrem de ridicat, poate cel mai mare din țară.

În al treilea rând, au trecut peste trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, și peșterile sunt închise. Împotriva oamenilor? Iar aceeași situație se regăsește la nivel național.

Actualul cadru normativ nu permite însă punerea în valoare și promovarea potențialului acestor monumente naturale nu numai pentru cercetare, conservare sau în scop didactic, ci și în scop turistic.

În contextul în care județul Hunedoara are atâtea atracții turistice, ar putea fi valorificate și acestea. Dacă merg să viziteze Castelul Huniazilor, turiștii ar putea să vadă și Peștera Cioclovina.

Am amintit aici despre Peștera Cioclovina deoarece poate fi considerată un exemplu clasic de neglijare a potențialului pe care îl are. Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile principale de pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Peştera este accesibilă însă numai specialiştilor în speologie, iar turiştii o pot vedea numai în segmentul de la intrare. Ea oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea, susţin speologii. În peştera săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911. De asemenea, în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina a fost descoperit un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani. Miile de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României.

Desigur nu este vorba aici despre deschiderea tuturor peșterilor, ci doar a acelora pe care și unitățile administrative-teritoriale ar fi interesate să le preia în administrare locală.

Față de cel prezentate, aş dori să îmi comunicaţi care sunt cauzele prezentei situații în care peșterile sunt, în marea lor majoritate, complet închise accesului public? Și ce soluție vedeți pentru a rezolva actuala stare de fapt astfel încât să existe și o deschidere pentru oportunități de dezvoltare turistică? Există la ministerul de resort vreun proiect de act normativ în legătură cu situația peșterilor la nivel național și ce noutăți ar aduce din perspectivă turistică? Ar putea administrațiile locale să fie incluse în preluarea unora dintre peșteri ?