România a crescut în toți acești ani nesustenabil și cu intensificarea inegalităților. Dezvoltarea insoțită de accentuarea inegalităților nu este o caracteristică a țărilor ce recunosc modelul social european. Preocuparea pentru o utilizare mai eficientă a resurselor a lipsit din abordarea creșterii în România. Forța de muncă ieftină a fost principala pârghie pentru atragerea investițiilor. După 10 ani de creștere economică aproape constantă nu reușim să reducem decât într-o măsură nesemnficativă decalajele față de media statelor UE.

Creșterea galopantă a datoriei publice, un deficit al bugetului public istoric, o economie extrem de puțin digitalizată, o parte semnificativă a populației expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială, o pondere importantă a populației adulte care a decis să părăsească țara sau să accepte locuri de muncă sezoniere în afara țării, o societate din ce în ce mai puțin tolerantă, sunt doar câteva din caracteristicile României de azi.

Avem nevoie de un nou model de creștere. Ar trebui să valorificăm oportunitatea alocărilor semnificative pentru reducerea decalajelor dar și pentru o dezvoltare sustenabilă.  Următorii doi ani vor fi ani extrem de dificili. Ritmul de creștere a datoriei publice este de-a dreptul halucinant, până la finalul anului 2022 datoria publică va depăși 60% din PIB. De asemenea deficitul bugetului public continuă să crească, urmează să ajungă în 2022 la 12,5%. Rata șomajului se estimează că va rămâne chiar și după 2 ani mult peste nivelul din 2019.

Plecând de la cele de mai sus considerăm că Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să reflecte agenda națională a României pentru reforme și investiții, concepute în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, axate în jurul tranziției verzi și tranziției digitale. Agenda națională de dezvoltare ar trebui să fie stabilită prin consens de clasa politică și de partenerii sociali. Până la urmă care este strategia de dezvoltare a României? 70% din resursele alocate prin PNRR ar trebui consumate în primii doi ani. În lipsa unui suport din partea întregii clasei politice și a societății civile, în special a partenerilor sociali, această oportunitate nu va putea fi valorificată.

Această oportunitate de finanțare ar trebui maximizată în utilizare, vizând proiecte de investiții mature ce pot fi finalizate într-o perioadă scurtă de timp și în același timp care să antreneze coeziune economică, socială dar și regională.

Considerăm că în elaborarea PNRR este nevoie de o mai bună echilibrare în abordarea investițiilor, între interesul economic și cel social. În acest moment în opinia noastră PNRR este complet dezechilibrat în favoarea componentei economice și că de obicei oamenii aproape că nu contează.

De altfel contribuția PNRR la coeziunea socială este extrem de redusă, atât sub aspectul ponderii alocării către acest obiectiv (doar 11% din total alocări), sub aspectul domeniilor vizate (doar Sănătate și Educație), dar mai ales sub aspectul nivelului acestei intervenții. Intervențiile sunt doar la nivel de infrastructură și totodată cu un impact foarte limitat.

Din pachetul total de investiții din Cadrul Financiar Multianual – Educația primește putin sub 4% din valoare investițiilor totale. Considerăm că alocarea este mult subdimensionată dacă avem în vedere infrastructura școlară extrem de precară, în special în mediul rural. Sunt încă extrem de multe unități școlare ce funcționează fără autorizații, fără apă curentă sau cu grup sanitar în afara școlii. Ce facem cu restul infrastructurii școlare? Cum vom reuși să facem față unei posibile noi crize ca cea pe care tocmai o traversăm?

Ca și în cazul Educației, în Sănătate investițiile propuse sunt extrem de reduse raportat la nevoile sistemului. Doar 44 de spitale ar urma să beneficieze de investiții prin PNRR, adică aprox 11%. Din total alocări din fondurile europene (inclusiv PNRR) se estimează ca aprox 5,7 mld euro vor fi alocate domeniului Sănătății, adică aprox 7% din suma totală (79,94 mld euro). Infrastructura medicală nu este însă formată doar din spitale. Și restul componentelor infrastructurii sanitare sunt esențiale pentru funcționarea în parametrii normali a sistemului de sănătate (dispensare, cabinete medicale, policlinici, etc). Acestea nu sunt vizate deloc de PNRR.

Deși declarativ coeziunea regională este vizată în abordarea investițiilor, o împărțire a acestora la nivelul regiunilor indică în fapt o supra alocare în regiunile mai dezvoltate ale României – Nord Vest, Vest și București Ilfov și o subalocare în regiunile sărace și în special în mediul rural. O astfel de abordare va adânci discrepanțele regionale.

România a interpretat în sens foarte strict noțiunea de investiții, referindu-se în mod aproape exclusiv la investiții în capital fix și în capital natural. Cea mai de preț resursă a unei țări, resursa umană, este lipsită de interes în alocarea resurselor în PNRR. Guvernul României a propus 0 (zero) investiții în capitalul uman. Forța de muncă nu reprezintă o prioritate, nici la nivel de obiectiv și nici la nivel de investiții directe.

Deși reprezintă una din componentele cheie ale tranziției digitale și verzi (unul din obiectivele cheie ale PNRR) calificarea și recalificarea forței de muncă nu beneficiază de alocări, nici măcar la nivelul asigurării competenetelor digitale, deși România are cea mai mare pondere a populației ce nu deține nici măcar competente digitale de bază. Până în 2025 5,3 milioane de cetățeni români ar trebui să obțină competente digitale de bază, efortul este uriaș, atât logistic cât și financiar.

In cazul celor mai multe dintre investitii exista foarte putina transparenta in ceea ce priveste modul si criteriile in baza carora au fost selectate aceste investitii. Nu exista nici un fel de fundamentare de oportunitate pentru alegerea investitiilor. In foarte putine cazuri se cunosc nevoile reale de investitii ale domeniului.  Chiar si acolo unde se cunoaste nivelul nevoii de investitii, nu exista o viziune a modului in care pe un interval de timp rezonabil acestea pot fi esalonate pentru a maximiza eficienta utilizarii resurselor.

Indicatorii urmariti sunt mai degraba fizici fara a urmari efectul lor la nivelul societatii, al regiunii sau al economiei. Nu se justifica corelarea intre suma alocata si indicatorii stabiliti pe fiecare investitie in parte. De exemplu pentru IMM-uri sunt alocate investitii in suma totala de 3,4 mld euro, pentru a crea 26.300 de locuri de munca, insemnand in fapt finantare de 130 mii euro pe fiecare loc de munca creat.

Desi in pandemie am vazut limitari in functionare la nivelul multor sisteme, Romania isi propune investitii foarte mici pentru intarirea rezilientei. Ca urmare, la urmatoarea criza, indiferent de ce forma va imbraca acesta, vom fi la fel de putin pregatiti ca si in cazul crizei actuale. Ar fi trebuit sa folosim aceasta oportunitate pentru a identifica si a consolida lanturile de aprovizionare expuse socurilor externe.

Concluzionand:

• Transportul, schimbarile climatice, mediul de afaceri si mobilitatea urbana par a fi centrele de interes pentru PNRR.
• Digitalizarea, Rezilienta, Energia verde, Educatia, Sanatate sau Cercetarea, sunt din nou ignorate si primesc cele mai mici alocari.
• Investitiile in resursele umane sau infrastructura destinata sprijinirii grupurilor vulnerabile precum si masuri de sprijin pentru integrarea acestora in societate, lipsesc complet din viziunea PNRR. PNRR nu identifica si nu abordeaza vulnerabilitatile sociale ale Romaniei, o abordare ce nu se poate dovedi sustenabila pe termen mediu si lung.
• Infrastructura portuara sau aeroportuara, transporturile navale sau comunicatiile sunt de asemenea complet ignorate.

Avand in vedere aspectele sesizate mai sus BNS propune:

• Intregul document ar trebui restructurat pentru a respecta cerintele Comisiei pentru acest document, asa cum am aratat mai sus in multe puncte documentul propus nu respecta indicatiile transmise de Comisie. Documentul trebuie restructurat plecand de la obiectivele comunicate si avand ca element central recomandarile de tara si initiativele flagship ale Comisiei.
• Alocarea resurselor trebuie sa fie un proces transparent, atat in cazul PNRR, cat si in cazul Programelor operationale. Trebuie sa se faca cunoscut inca din acest stadiu ce anume se finanteaza si din ce program.
• PNRR trebuie sa fie un document asumat la nivel politic dar si la nivelul societatii civile, reprezinta o uriasa alocare pentru investitiii si trebuie sa ne asiguram ca decizia de selectie a domeniilor de interventie este una echilibrata si in interesul tuturor.
• Romania nu poate pierde din nou startul. Tranzitia verde si digitala dar si cresterea rezilientei trebuie sa fie elementele centrale in selectia investitiilor. Ar trebui sa folosim aceasta oportunitate si pentru a sustine tinte mai ambitioase in domeniul energiei, principalele tinte asumate de Romania in Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice, asa cum de altfel a sugerat si Comisia Europeana.
• Investitiile selectate ar trebui sa reprezinte investitii de interes national sau investitii strategice, in mod real posibil de realizat avand in vedere calendarul foarte strans de executie.
• Orientarea investitiilor trebuie sa fie realizata avand in mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice si regionale, intr-o abordare echilibrata astfel incat investitiile finantate sa asigure premisele pentru crestere sustenabila si totodata sa contribuie la reducerea inegalitatilor si a disparitatilor pentru regiuni.
• Constructia PNRR ar trebui sa plece de la nevoi de investitii majore, trebuie evaluat impactul acestora si in functie de acestea trebuie stabilite prioritatile. Stabilirea modului de prioritizare a nevoilor de investitii, având în vedere resursele limitate, este un proces care necesită corelarea dovezilor științifice cu alegerile politice.
• Mai mult, unele din pachetele de investitii necesita in mod cert si o pregatire a personalului pentru a utiliza in mod eficient investitiile realizate. Abordarea investitiilor ar trebui sa fie una integrata, cu toate componentele asigurate dintr-o sursa de finantare, mai ales avand in vedere ritmul in care se va implementa acest plan.
• Educatia, Sanatatea, pregatirea fortei de munca pentru provocarile ridicate de tranzitia verde si tranzitia digitala trebuie sa reprezinte prioritatile Imbunatatirea preventiei in Sanatate este esentiala pentru cresterea rezilientei. Digitalizarea serviciilor de utilitate publica ar trebui de asemenea sa reprezinte una din prioritatile PNRR.
• Proiectele de investitii sustinute trebuie sa aiba o puternica componenta sociala, atat in cazul firmelor beneficiare direct, dar si in cazul celor ce se vor ocupa de executia de lucrari / furnizarea de echipamente, acestea trebuie sa reprezinte modele de responsabilitate sociala. Unul din criteriile de selectie a planurilor dar si de unul din criteriile de achizitie pentru proiectele finantate din PNRR trebuie fie existenta unui contract colectiv de munca la nivelul de unitate, acolo unde legea obliga la negocieri colective. Aceasta propunere se regaseste de altfel si in Ghidul pentru aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene structurale si de investitii.
• Ar trebui folosită această oportunitate pentru elaborarea și susținerea unei politici publice pentru stoparea exodului forței de muncă, în special forța de muncă tânără.

S-a pierdut timp prețios în această perioadă în care România a traversat un proces electoral prelungit, ca urmare cerem Guvernului să inițieze în regim de urgență consultări cu partnerii sociali pentru revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Departamentul de Presa BNS