Recent, Ministerul de Interne din Austria a publicat noi date prin care vrea să demonstreze că „Schengen nu funcționează”, acesta fiind principalul argument cu care guvernul austriac ține România în afara Spațiului Schengen.

Am luat la rând toate statisticile europene oficiale referitoare la fenomenul imigrației. Ultimele constatări sunt că sosirile ilegale în Uniunea Europeană s-au diminuat semnificativ față de 2015, când criza migrației a atins cote maxime.

Concret, cele mai multe dintre sosirile ilegale la nivelul întregii Uniuni Europene, înregistrate anul acesta au avut loc pe ruta ce pornește din Africa de Nord și din Turcia și traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia. Nicăieri nu este pomenit numele României. Deci nu trece prin România.

De fapt, tema imigrărilor ilegale care trec prin România este doar o distorsiune flagrantă a realității. Dar dacă nu imigrările ilegale, atunci care ar putea fi cauza reală a opoziției vehemente pe cont propriu a Austriei?

Și primul nume care îmi vine în minte este OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac. Compania este unul dintre cei mai mari investitori din sectorul energetic al României și are o miză semnificativă în dezvoltarea resurselor de gaze naturale offshore ale țării. Unii analiști politici consideră că Austria ar putea folosi disputa legală pentru a face presiuni asupra României și a obține concesii în ceea ce privește politica energetică.

O deschidere a perspectivei istorice poate că este nimerită. Poate că Austria a uitat. La mijlocul secolului al XV-lea credința, curajul și hotărârea nezdruncinată a unor români ca Matei Corvinul, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare au fost zidul în care s-a oprit expansiunea către Europa a Imperiului Otoman. După ce acești oameni nu au mai fost, Suleiman Magnificul a ajuns de două ori la porțile Vienei.

Azi, istoria pare să se repete. România este din nou în prima linie a unui conflict militar ce amenință securitatea Europei. România este un pilon geostrategic important pe care se sprijină stabilitatea în Balcani și parte a unui flanc militar NATO destinat să protejeze din nou continentul.

În acest context, este uluitoare nonșalanța cu care Austria își asumă o atitudine imperială desprinsă dintr-un trecut închis. Acest tip de comportament politic dezvăluie o retorică fadă în care valorile democratice devin doar o pârghie de șantaj politic.

Dar România merită mai mult. Merită în primul rând mai mult respect în Europa. Și suntem hotărați să obținem această recunoaștere apelând, dacă este nevoie, la justiția europeană. Este un demers perfect legitim. Austria a mai pierdut o dată în fața României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Anul trecut, Curtea de Justiție a decis că Austria a încălcat legislația europeană când a tăiat alocațiile pentru copiii românilor care lucrează în această țară.

Înțeleptul învață din greșelile altora. Liderii Austriei par să nu învețe nici măcar din propriile greșeli. Este dreptul lor. Austria se pregătește încă de pe acum pentru alegerile parlamentare din toamna lui 2024, iar 65% dintre austrieci spun deja că și-au pierdut încrederea în guvern. Totul se va deconta atunci, la urne.