Rutenii sunt Creştinii ortodocşi de rit vechi și sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. Calendarul iulian, sau pe stil vechi, este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial și Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. 

Tradiții și obiceiuri în ziua Crăciunului pe stil vechi

Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seară de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale colindă pe la casele rudelor şi prietenilor pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiţionale se reunesc la o masă de post. Pe masa din Ajunul Crăciunului, rutenii pun bunătăţi de post specifice Sărbătorilor și pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi, ciuperci cu usturoi sunt mâncărurile care anunţă, în noaptea Naşterii Domnului, o mare Sărbătoare.

În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională.

Rutenii din Maramureș sărbătoresc Crăciunul potrivit obiceiurilor moştenite de generaţii

Potrivit vechiului calendar Iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos este stabilită pe 7 ianuarie. Aceasta este data în care și rutenii din Maramureș sărbătoresc Crăciunul, care se face potrivit obiceiurilor moştenite de generaţii. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, iar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate douăsprezece feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă, sarmalele de post cu hribi, ciupercile cu usturoi,ciorba de hribe cu ceapăsau peștele, sunt mâncărurile care anunţă marea sărbătoare.

Imediat după servirea cinei, încep să apară colindătorii. Aceștia colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt. Drept răsplată, aceștia primesc colăcei, nuci sau bani.

În cele trei zile de Crăciun, toată lumea se strânge dimineața la Biserică, iar după slujbă, oamenii se invită unii pe alții la colindat și așa petrec frumoasa sărbătoare în voie bună, râsete și colinde.

Nelipsiți în aceste zile de poveste sunt cele două grupuri de colindători formate doar din bărbați: Viflaimul și Colinda Bătrână, care sunt prezenți în fiecare zi în Biserică, iar după aceea umblă din casă în casă pentru a vesti marea minune, iar banii strânși sunt donați către Biserică.

Svetlana Mureșan