Curtea Constituţională a decis că președintele Klaus Iohannis trebuie să numească miniștrii interimari și să motiveze refuzul de a-i numi pe miniștrii definitivi de îndată. A trecut mai bine de o săptămână de la decizia Curţii şi o lună de zile de când preşedintele României ar fi trebuit să semenze decretele de numire ale miniştrilor interimari.

Am cerut şi părerea senatorului PSD Viorel Salan, vicepreşedintele Comisiei pentru constituţionalitate şi membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României.

 Ce părere aveţi despre decizia Curţii Constituţionale a României în conflictul dintre Guvern şi Preşedinţie?

Anunţul de săptămâna trecută al Curţii Constituţionale legat de conflictul constituţional între Guvernul României şi Preşedinţia ţării a confirmat de fapt ceea ce era şi este în continuare evident: preşedintele în exerciţiu al României comite un abuz sistematic de putere, încălcând Constituţia, într-o încercare absurdă  de a sabota activitatea guvernului.

Curtea Constituţională a decis că președintele Klaus Iohannis trebuie să numească miniștrii interimari și să motiveze refuzul de a-i numi pe miniștrii definitivi de îndată. Curtea Constituţională a mai susţinut că „problema revocării și numirii miniștrilor e de competența premierului, iar președintele nu și-a exercitat în mod corect atribuțiile de revocare și numire”.

Curtea Constituțională a României este, aşa cum ştim cu toţii,  unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției.

Dar rolul de garant al supremației Constituției nu poate fi îndeplinit decât dacă deciziile Curţii Constituţionale sunt respectate şi aplicate de către celelalte instituţii ale statului şi actori politici, inclusiv de către Preşedinţia României.

Deşi Curtea Constituţională a folosit termenul “de îndată” pentru punerea hotărârii în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis nu se grăbeşte absolut deloc. Acţiunile domniei sale sugerează că decizia este de facto facultativă. Guvernul mai poate aştepta. Românii mai pot aştepta. România a devenit de fapt ţara lui “merge şi aşa”.

 Cum explicaţi atitudinea preşedintelui României?

Într-o logică elementară este greu de explicat această atitudine. Rezultă că, în opinia preşedintelui Klaus Iohannis, guvernul este “rău”, iar preşedintele României se vede pe sine ca pe un justiţiar fără pată, menit să salveze ţara de la dezastru.

Realitatea îl contrazice însă flagrant. Cu guvernul cel “rău” de la Palatul Victoria, economia creşte continuu de doi ani şi jumătate şi o spun evaluări de nivel european. Dacă economia merge bine atunci şi românii o duc mai bine. Această performanţă economică a făcut posibilă şi punerea în practică a numeroaselor măsuri cu caracter social pentru ridicarea nivelului de trai din programul de guvernare. Iar lista este foarte cuprinzătoare, fie că ne referim la majorarea salariilor personalului medical, a celui didactic, a salariaţilor din construcţii, sau a pensiilor, fie că ne referim la alte măsuri cu caracter social dintre care amintesc doar câteva: transportul gratuit pentru studenţi pe toată durata anului și pentru orice destinație în țară, majorarea de 2,5 ori a fondului de burse pentru studenţi, sprijin financiar pentru firmele care angajează tineri absolvenţi, finalizarea a sute de locuințe destinate tinerilor/familiilor defavorizate. Şi nu voi încheia fără să consemnez aici uriaşul efort financiar de a dezvolta toate regiunile ţării prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Toate acestea în condiţiile în care, de doi ani şi jumătate ţara este guvernată sub un asediu instituţional permanent.

 Ce efecte are tergiversarea preşedintelui Klaus Iohannis?

A trecut deja mai bine de o săptămână de la decizia Curţii şi o lună de zile de când preşedintele României ar fi trebuit să semenze decretele de numire ale miniştrilor interimari. Sunt convins că la fiecare minister stau blocate proiecte importante de investiţii sau de altă natură care nu pot fi demarate din cauza acestui blocaj. Din câte am aflat  blocajele preşedintelui, aduc pierderi importante şi în alte domenii. România investeşte mai puţin, absoarbe mai puţini bani europeni şi comunităţile locale sunt afectate cel mai mult de amânarea fără termen a  proiectelor  edilitare.

Ce fel ar arăta o Românie normală în termenii Dumneavoastră?

Şi eu, ca simplu cetăţean, îmi droresc o Românie normală. Dar, pentru mine o Românie normală este o Românie nedivizată  între pesedişti şi nepesedişti. Este o Românie în care oamenii au mai mult respect şi mai multă toleranţă unii faţă de ceilalţi. Este o ţară în care liderii politici nu sunt stigmatizaţi. O ţară în care preşedintele  ei înţelege că nu este deasupra tuturor deoarece prevederile legii fundamentale nu îi conferă prerogativele unui monarh, ci ale unui mediator în societate. O ţară în care preşedintele are capacitatea de a înţelege rolul instituţiilor statului de drept şi necesitatea existenţei unei corecte colaborări între acestea. Cerem mai mult respect pentru România în Europa, dar avem nevoie de mai mult respect interinstituţional la noi în ţară, inclusiv  la nivelul  preşedinţiei României. Am mai spus-o şi susţin în continuare, România merită mai mult decât un preşedinte care încalcă sistematic şi cu bună ştiinţă legea fundamentală a ţării.

Sunt convins că, într-o Românie normală, ar fi ales un altfel de preşedinte. Eu voi vota un altfel de preşedinte pentru România.

Poliana Mardari