Rutenii, a căror cultură populară are multe sute de ani vechime, întâmpină Sfintele Sărbători ale Paştelui într-un mod aparte, plin de culoare

Multe din obiceiuri datează din timpurile păgâne, timpuri în care vechii slavi credeau în zei şi zeiţe, divinităţi pe care le creaseră pentru a-şi explica misterele naturii. De aceea unele din obiceiurile pascale de astăzi sunt cumva conectate cu Mitologia Paleo-Slavonică.

Învierea Domnului Isus Hristos pe meleagurile bucovinene

 Rutenii au istorie, tradiţii şi limbă care îi individualizează faţă de alte popoare fie slave, fie neslave. Cei din Maramureş sunt parte integrantă a acestui neam, ruteni/rusini/rusnaci.

Într-un astfel de loc pitoresc, satul Dărmănești – Hatna, locuit de ruteni, Paștele este așteptat cu emoție și nerăbdare. Înnobilat de vechime, atestat printr-un hrisov al lui Ștefan cel Mare în anul 1499, localitatea, în perioada stăpânirii austriece a purtat numele de Hatna. Credința și obiceiurile sunt la fel de vechi ca și așezarea și sunt respectate cu sfințenie de locuitorii săi, chiar dacă acum sunt răspândiți prin toate colțurile lumii. Au imigrat, la fel ca și strămoșii lor din vechime, în căutarea unui trai mai bun, dar Sfintele Paști este momentul în care revin pentru o scurtă vacanță să-i revadă pe cei dragi, să se hrănească sufletește venerându-și stramoșii, să-și potolească dorul de limba maternă, limba ruteană, să deguste tradiționalele bucate, specifice acestei mari sărbători.

Familiile rutene din zona Dărmănești, în cea de a doua zi a Sărbătorii, lunea, au obiceiul să viziteze mormintele strămoşilor lor iar preoţii săvârşesc slujbe la morminte. Tinerii pe de altă parte, se bucură de obiceiul udatului, mergând, în grupuri, din casă în casă şi stropind cu apă toate fetele care le ies în cale.

Coșul de Paști, dus la biserică pentru ca mâncarea să fie bincuvântată

 Cel mai important obicei culinar este coşul de Paşti. Coşul, împletit din nuiele, este umplut cu pască – o pâine dulce decorată cu simbolul crucii – brânză în forma unui bulgăre mare decorată cu boabe de piper, şuncă, o bucată de unt de forma unui miel sau a crucii, decorată cu boabe de piper, cârnaţi de porc sau, cum li se mai spune, kolbasi, slănină, ouă roşii – pisanki – un borcan cu hrean ras amestecat cu sfeclă roşie răzuită şi un recipient cu sare. În coş se mai pune o lumânare împodobită iar coşul este la rândul său împodobit cu o panglică roşie şi este acoperit cu un ştergar decorat cu o cruce şi pe care sunt brodate cuvintele „Christos Voskrese! Cristos a Înviat! Voistinu Voskrese! Adevărat a Înviat!.

Aşa umplut, coşul este dus la biserică pentru ca mâncarea să fie bincuvântată.

Rutenii încearcă să protejeze aceste obiceiuri, precum şi altele cel puţin la fel de frumoase, să le perpetueze și să le transmită din generaţie în generaţie.

Păstrarea tradiţiilor şi valorilor culturale rutene

“Rutenii sunt credincioşi, îşi respectă preoţii şi obiceiurile şi ţin cu sfinţenie la tradiţii.

Sfintele Paști sau Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai importantă dintre toate sărbătorile de peste an și este al doilea praznic împărătesc cu dată schimbătoare, primul fiind Duminica Floriilor. Scopul declarat al Uniunii Culturale a Rutenilor din România este de cunoaştere, păstrare şi popularizare a istoriei, tradiţiilor şi valorilor culturale a rutenilor, precum şi promovaea înţelegerii şi prieteniei între oameni, între toate etniile din România, pe baza respectului reciproc şi a toleranţei. Încă de la înfiinţare Uniunea Culturală a Rutenilor din România a organizat diferite manifestări culturale atât în nume propriu cât şi în colaborare cu alte organizaţii ale minorităţilor naţionale sau organizaţii ale societăţii civile, prin care promovează interesele uniunii atât în ţară cât şi străinătate”, a transmis dr. Gheorghe Firczak – Președintele Uniunii Culturale a Rutenilor din România (U.C.R.R.).