Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paște. De Rusalii, atât creștinii ortodocși, cât și cei greco-catolici, sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh. Denumirea de Cincizecime a acestei zile vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște.

Ca în fiecare an, sărbătoarea de Rusalii este celebrată la exact 50 de zile după Învierea Domnului. Prima zi de Rusalii pică întotdeauna într-o duminică, iar în cea de-a doua zi de Rusalii, lunea, se sărbătorește Sfânta Treime. Prima și cea de-a doua zi de Rusalii sunt zile libere legale. Potrivit Codului Muncii, zilele libere de Rusalii se acordă în funcție de data la care este sunt sărbătorite de fiecare cult religios în parte. Rusaliile, pentru creștinii ortodocși și cei greco-catolici, pică în acest an pe 12, respectiv 13 iunie.
Sfințirea țarinii la credincioșii greco – catolici ruteni

Rusaliile, Cincizecimea sau Pogorararea Sfântului Duh sunt una dintre cele mai vechi sărbatori și sunt considerate în tradiția creștină ziua întemeierii Bisericii. De Rusalii tradiţia creștină spune că apa sfinţită şi rugăciunile preoţilor apără culturile de vremea rea iar gheaţa şi insectele se îndepărtează de holde.

 “A doua zi de Rusalii este, pentru credincioșii greco – catolici ruteni, o zi însemnată. În această zi, cu mic cu mare, credincioșii vor participa la Sfânta liturghie, iar după terminarea liturghiei preotul, împreună cu credincioșii, vor porni în procesiune la sfințirea țarinii. Ajunși la câmp, unde este amplasată o cruce, preotul va face sfințirea apei mici, apoi se vor rosti câteva rugăciuni pentru toată țarina. Pe masă, se vor aduce doi snopi mari de grâu și mai multe coronițe împletite din spice de grâu, care reprezintă pâinea cea de toate zilele. La sfârșit, preotul va sfinți snopii de grâu și coronițele, care sunt împărțite credincioșilor greco – catolici ruteni. Apoi, preotul, împreună cu credincioșii, se vor întoarce în procesiune cu cântări la Sfânta biserică. După desfășurarea sfintei liturghii, participanții, făcând o rugăciune în fața bisericii, vor pleca la casele lor, slăvind-ul pe Dumnezeu și aducând bucurie familiei prin cununa de grâu sfințită – chezășie a legăturii trainice între om, pamânt și roadele sale”, potrivit Pr. Vasile Bojcsuk.