Orăștie, un oraș cu o istorie bogată și o identitate puternică, sărbătoreste în acest an 800 de ani de la prima atestare documentară. Această ocazie este un moment potrivit de reflecție asupra trecutului, dar și de a privi către viitor, subliniind importanța acestui oraș în peisajul cultural și istoric al României.

Istoria scrisă a Orăștiei a început în urmă cu opt secole prin atestarea documentară din Diploma andreană din 1224. Orăștia este menționată în acest document drept cel mai vestic punct al Pământului Crăiesc, zona de colonizare a sașilor în Transilvania.

De-a lungul secolelor, ținutul s-a aflat mereu în drumul năvălitorilor. Astfel că oamenii de aici au fost nevoiți să își ia destinul în propriile mâini. Așa au apărut primele fortificații medievale. Iar inima lor a fost și este Cetatea Orăştiei,

Potrivit istoricilor, cetatea datează din secolul al XII-lea şi a fost construită pe amplasamentului unei alte cetăţi, de pământ, înconjurată de mlaştini, datată în secolele X-XI. Se spune că Iancu de Hunedoara ar fi dispus ridicarea aici a unui turn de peste 50 de metri înălţime în incinta bisericii, de unde putea fi supravegheată Valea Mureşului şi ţinuturile de la vest, spre Munţii Retezat.

În prezent, vechea cetate a sașilor din Orăștie a fost transformată radical în urma lucrărilor de restaurare realizate prin efortul dedicat și continuu al administraţiei locale. În curtea ei se adăpostesc două biserici și ruinele unei rotonde vechi de aproape un mileniu.

Tot anul acesta se împlinesc 442 de ani de la tipărirea Paliei de la Orăștie. Palia de la Orăștie este un monument al limbii române, reprezentând prima traducere, parțială, a Vechiului Testament în limba română, imprimată, între noiembrie 1581 și iulie 1582, pe o tiparniță de tip Gutenberg.

Există la Orăștie o tiparniță de tip Gutenberg, similară cu cea prin care Palia a văzut lumina tiparului acum aproape patru secole și jumătate. Este singura tiparniță de tip Gutenberg funcțională din România.

Dar dincolo de vestigii și relicve, spiritul acestei comunității s-a ridicat prin oamenii de valoare care i-au statornicit continuitatea istorică și culturală peste secole.

Și trebuie să amintesc aici pe: istoriograful și omul politic de origine română Nicolaus Olahus – cel mai de seamă reprezentant al umanismului românesc. Tatăl său, Ștefan, era originar din Orăștie; Patriarhul Miron Cristea care în 1890 devine director şi învăţător provizoriu la şcoala românească din Orăştie, apoi Episcop de Caransebeş, participă la Marea Unire de la Alba lulia, în calitate de Episcop pentru ca, după reîntregirea ţării, să devină primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; inginerul Aurel Vlaicu – născut la Binţinţi, lângă Orăştie, inventator şi pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; doctorul Cornel Cărpinişan – fondatorul chirurgiei toracice româneşti; dirijorul și compozitorul Ioan Popa, fost rector al conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj, sculptorul Nicolae Adam, cel care a realizat „Monumentul Paliei”, dezvelit în Piaţa Victoriei din Orăştie, în anul 1974, când s-au sărbătorit 750 de ani de la prima atestare documentară a Orăştiei. Iar lista poate continua.

Amprenta acestor destine exemplare rămâne întipărită în viețile oamenilor de aici. Ideile lor novatoare excepționale sunt repere încă vii în existenta comunității orăștiene de azi.

Ce reprezintă Orăștie astăzi? Orăștie este astăzi un oraș modern, cu o viață culturală vibrantă și cu perspective de dezvoltare. În același timp, este un oraș ce își păstrează legătura cu trecutul, fiind un loc în care istoria se îmbină armonios cu prezentul. Un loc deschis către viitor.