Guvernul României a analizat, ieri, în cadrul unei ședințe informale, oportunitățile de finanțare în valoare de peste 16 de miliarde de euro, fonduri de care țara noastră va putea beneficia până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice.

 Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut ca România să prioritizeze în acest proces generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Aceasta abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor.

„România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Ministrul Energiei Virgil Popescu a prezentat Strategia energetică națională, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, precum și Instrumentele de finanțare în domeniul energiei până în 2030.

România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, țara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic – 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile.

Strategia Energetică Națională a României (SENR), elaborată în context european, conține obiective concrete, măsuri și linii de finanțare care se regăsesc în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice 

 Valoarea investițiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR și Fondul de Modernizare depășește 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă,, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiții majore se numără și comunitățile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea și extinderea rețelelor de termoficare.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale planificate pentru perioada 2021-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non – ETS față de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și 40% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectele SER:

1.Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;

2.Energie curată și eficiență energetică;

3.Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;

4.Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;

5.Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;

6.Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;

7.România, furnizor regional de securitate energetică;

8.Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Planul integrat de schimbări climatice (PNIESC)

Pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de energie și climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan național integrat de energie și climă (PNIESC) pe 10 ani care să conțină modul în care acestea intenționează să abordeze 5 domenii:

a)Eficiență energetică;

b)Surse regenerabile;

c)Reducerea emisiilor cu gaze de seră;

d)Interconectări;

e)Cercetare și inovare.

În ședința de Guvern din data de 4 octombrie 2021 a fost aprobat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030.

România își propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească până în 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori.

Prin investiții, până în 2030 țara noastră trebuie să aibă capacități nete instalate de 5.1 GWh de solar și 5.3 GWh de eolian. Per total, Romania și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile.

Totodată, prin SER se propune dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea CEO și CEH, investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz.

Finanțarea proiectelor energetice pentru atingerea obiectivelor din Strategia Energetică a României și PNIESC se vor face din fondurile din PNRR și Fondul pentru Modernizare.

Vetuța Stănescu, Deputat PNL