Se impune adoptarea în regim de urgență a unor măsuri pentru a contracara creșterea prețurilor la energie

Ce se întâmplă în aceste zile în piața energiei este o lecție pe care, desi a experimentat-o de multe ori în ultimii 30 de ani, România refuză să o învețe. În lipsa unor mecanisme de piață funcționale și verificate, liberalizarea pieței energiei electrice pentru consumatorul casnic s-a produs în cel mai abrupt mod cu putință.

Este un exemplu clar despre cum un cumul de factori, aparent fără nici o legătură între ei, pot arunca în aer bugetele consumatorilor casnici, dar și competitivitatea sectoarelor economice, în special a celor mari consumatoare de energie.

Pregătirea liberalizării pieței energiei trebuia să țină cont de realitățile din România, atât cele referitoare la contextul social, dar și cele ce țin de funcționarea pieței energiei, respectiv:

• Aprox 1,1 milioane de gospodării înregistrau în 2019 restanțe la plata facturilor de energie electrică[1].
• Aprox 1 milion de gospodării se află în acest moment în situație de sărăcie energetică, aprox 4,2 milioane de persoane. În cazul lor consumul de energie este extrem de scăzut, echivalent cu un bec ce funcționează max 2 ore /zi[2].
• Aprox 10% din populația României se află în imposibilitatea de a asigura o temperatură adecvată în locuință, mult peste media europeană[3].
• Aprox 3 milioane de persoane se află astăzi în imposibilitatea de a achita la timp facturile de utilități sau obligațiile curente[4].
• 2,95 miloane persoane se aflau în 2020 în stare de deprivare materială severă (nu au avut acces la bunuri si servicii considerate minime pentru un trai decent)[5].
• Dependența de importul de energie dar și de resurse energetice, desi mai mica decât media europeană cunoaște o creștere accelerată în ultimii ani[6].
• În ciuda faptului că productivitatea consumului de energie este în continuă creștere în ultimii ani, nu reușim să recuperăm decalajul față de Uniunea Europeană[7].
• Angajamentele europene pentru decarbonare au împins prețul certificatelor de emisie la valori mult mai mari față de nivelul din 2020 (aprox 50 euro/tonă, comparativ cu 21 euro/tonă în iunie 2020).
• După scăderea consumului de energie din 2020, în 2021 consumul a început să revină, deși nu a atins încă nivelul înregistrat în 2019. Acest lucru a creat la nivelul pieței un exces de cerere. Creșterea consumului intern de energie în special la nivelul Industriei, dar și creșterea cererii de energie pentru export au determinat în mod special excesul de cerere[8].

Creșterea cererii de energie electrică, suprapusă peste liberalizarea pieței pentru consumatorii casnici, evoluția contextului internațional, dar și peste regulile speciale impuse de pandemie, au permis operatorilor din piața energiei să speculeze momentul și să forțeze o creștere rapidă a prețurilor în piață, accelerând alinierea la preturile europene.

Se pare că autoritățile abilitate nu au avut capacitatea sau nu au vrut să anticipeze un astfel de comportament, deși prețurile producției industriale pentru Industria energetică au început să înregistreze creșteri mai accentuate încă de la finalul anului 2020.

O primă victorie a politicii de preț practicată de operatorii din piața energiei este chiar adoptarea OUG 84/2021[9], respectiv renunțarea la obligativitatea de a asigura continuitate în furnizare, pe perioada stării de alertă pentru operatorii de transport și distribuție, așa cum s-a întâmplat până la începutul lunii august și așa cum se întâmplă inclusiv în prezent pentru operatorii de apă, canal și salubritate.

Pentru incapacitatea autorităților de a gestiona situația creată în piața energiei dar și pentru apetitul operatorilor din piața energiei pentru profituri uriașe, platește și va continua să plătească populația România, efectul devastator fiind înregistrat chiar de cei mai săraci români, în contextul în care s-a întârziat în mod deliberat adoptarea reglementărilor naționale pentru consumatorul vulnerabil.

Vorbim de apetit pentru profituri uriașe din partea operatorilor de energie înțelegând pe deplin semnificația termenului. În 2020, în plină pandemie, când toată economia avea de suferit unul din operatorii mari ce comercializează energie electrică în România a avut o creștere a profitului obținut de aproape 4 ori mai mare față de cel înregistrat în 2019. Situația este similară și în cazul producătorilor mari de energie, companii cu capital de stat.

În mod cert liberalizarea pieței energiei pentru consumatorul casnic operată la începutul acestui an trebuia pregătită cu mult mai multă atenție. Din păcate pregătirea a fost extrem de precară și s-a limitat mai degrabă la o campanie de informare a populației pentru a-și încheia contracte pe piața concurențială.

Instituțiile abilitate trebuiau să aibă pregătite și aplicabile cel puțin 2 tipuri de intervenții:

• Actul normativ pentru consumatorul vulnerabil deja adoptat, inclusiv norme de aplicare.
• Mecanisme și instrumente de control care să descurajeze eventuale comportamente speculative având în vedere reașezările din piață.

Cel mai probabil situația din piața energiei este în continuă evoluție, se așteaptă ca până la finalul anului creșterea prețului la energie să ajungă la 50%, în condițiile în care se apropie sezonul rece.

Ca urmare, BNS cere Guvernului convocarea CNTDS în vederea pregătirii unui pachet de măsuri care să diminueze efectul creșterii prețurilor asupra consumatorilor, respectiv:

• Adoptarea în regim de urgență a actului normativ privind consumatorul vulnerabil,
• Revizuirea pragurilor de asistență a consumatorului vulnerabil, astfel încât să se asigure o protecție reală a populației aflată în situație de vulnerabilitate. În acest moment se estimează că doar aprox 20 mii de gospodării ar putea beneficia de prevederile actului normativ, din cele aprox 1 milion de gospodării aflate în situație de sărăcie energetică,
• Includerea în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027 a unei componente care să vizeze sărăcia energetică și implicit alocarea de resurse financiare prin intermediul POIDS.
• Reducerea cotei de TVA pentru energie electrică pentru consumatorul casnic,
• Revizuirea actualei politici de distribuire a profiturilor obtinute de Hidroelectrica și Romgaz și reinvestirea profiturilor obținute în crearea de noi capacități de producție care să conducă la diminuarea costurilor de producție a energiei pe termen mediu și lung.
• Dispunerea unor măsuri de control din partea autorităților competente pentru a identifica cauzele ce au generat creșterea prețurilor din această perioadă.

De asemenea BNS reiterează solicitarea transmisă Parlamentului României de a amenda Proiectul de Lege 307/2021 privind aprobarea OUG 84/2021 în sensul amânării intrării în vigoare a prevederilor legislative până la publicarea și intrarea în vigoare a legii privind consumatorul vulnerabil.

 Departamentul de Presă BNS