Blocul Național Sindical a transmis o scrisoare deschisă premierului României și Guvernului României. Redăm mai jos conținutul scrisorii: Către, Guvernul României,

Domnului Prim-Ministru Ilie Bolojan

 Existența unui mecanism de calcul pentru salariul minim a fost timp de mai mulți ani una din recomandările de țară făcute României de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European.

Formula de calcul adoptată prin HG 35/2025 este una care leagă evoluția salariului minim de productivitatea muncii și de rata inflației. O astfel de legătură este instituită de convenții internaționale și este recunoscută ca fiind firească din punct de vedere al unei economii sănătoase.

Convenția OIM nr. 131 din 24 iunie 1970 privind fixarea salariilor minime, convenție ratificată de România prin Decretul 83/1975 prevede: ”Elementele care se iau în considerare pentru a determina nivelul salariilor minime vor cuprinde, pe măsura posibilităților și ținându-se seama de practica și condițiile naționale, următoarele: a) nevoile lucrătorilor și ale familiei lor fată de nivelul general al salariilor în țară, costul vieţii, prestaţiile de securitate socială şi nivelele de trai ale altor grupuri sociale; b) factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care exista pentru a realiza şi a menține un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.”

Ulterior Directiva Europeană 2022/2041 instituie același tip de factori ce ar trebui avuți in vedere la stabilirea salariului minim, respectiv: un factor care să reflecte menținerea puterii de cumpărare și un factor de ordin economic care să reflecte performanța economică generală.

Prin formula adoptată România a respectat integral aceste cerințe legând in mod direct salariul minim de rata inflației (ca element de cost al vieții) și de productivitatea muncii (ca factor ce reflectă evoluția economiei). Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în întregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat, convenției OIM 131/970.

Nimeni nu a contestat această formulă atunci când ea a fost adoptată, tocmai pentru faptul că ea e de necontestat din punct de vedere economic. Indiferent că Directiva2022/2041 va rămâne sau nu, principiile economice rămân, la fel ca și angajamentele asumate prin ratificarea Convenției OIM 131 / 1970.

O decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social. Chiar raportul contractat de Ministerul Muncii indică acest lucru: ” Analiza efectuată pentru România în perioada 2000–2025 a evidențiat o corelație pozitivă între salariul minim și productivitatea muncii: o majorare de 10% a salariului minim conduce la o creștere de aproximativ 4,46% a indicelui productivității muncii….. Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare la nivel național este, așa cum era de așteptat, negativ. Totuși, efectul estimat este unul moderat: o creștere de 10% a salariului minim determină o reducere a ocupării totale cu aproximativ 0,3%.  în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de

ani, o creștere de 10% a salariului minim conduce la o scădere a ratei de ocupare a acestora cu aproximativ 0,74%…Creșterea salariului minim este urmată de reducerea inegalității distribuției salariale, impactul fiind considerabil mai pronunțat comparativ cu cel asupra inegalității veniturilor totale, reflectând efectele directe ale acestei măsuri asupra segmentului salariaților. Reducerea estimată a coeficientului Gini al veniturilor salariale cu aproximativ 1,51% indică o redistribuire mai echitabilă a veniturilor în cadrul acestei categorii. Acest rezultat evidențiază rolul important al salariului minim ca instrument pentru reducerea inegalităților în rândul salariaților, în special prin creșterea veniturilor celor mai slab plătiți.”

Sintetizând rezultatele obținute de studiul pregătit de Ministerul Muncii – creșterea salariului minim are o influență pozitivă semnificativă asupra productivității muncii, o influență negativă nesemnificativă asupra ocupării, chiar și în rândul tinerilor și o influență pozitivă semnificativă în reducerea inegalităților și inechităților în distribuția salarială.

În ianuarie 2025 salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivități muncii se estimează că va fi superioară (9,9%)1. Rata inflației în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%. În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane).

Înghețarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024.

La 16.10.2025, 849.480 de salariați erau încadrați cu salariul minim de 4050 lei, alți aprox 1 milion de salariați se află în intervalul 4.050 – 4.325, ceea ce înseamnă că o creștere a salariului minim de la 4.050 la cel puțin 4.325 ar contrabalansa politica inflaționistă a României din 2025 (cu o rată a inflației triplă față de media UE), și ar compensa și astfel proteja 1,8 milioane de salariați.

În sectorul bugetar doar aprox 77 mii de salariați sunt încadrați cu salariul minim, ca urmare efectul direct net al creșterii salariului minim asupra bugetului general consolidat este fără îndoială unul pozitiv.

În 2024, 46% din valoarea adăugată creată la nivelul întregii economii românești a fost distribuită către salariați sub forma remunerării angajaților (salarii, impozit și contribuții sociale pe muncă), în condițiile în care media europeană a fost de 53%2, ceea ce înseamnă că diferența de 8 puncte procentuale din valoarea adăugată creată față de media europeană, rămân la dispoziția mediului economic, respectiv a angajatorilor.

Având în vedere cele de mai sus considerăm că salariul minim brut pentru 2026 ar trebui să crească cel puțin la nivelul rezultat din aplicarea formulei. Aplicarea acestei formule indică faptul că pentru 2026 salariul minim ar trebui sa crească cel puțin la nivelul de 4325 lei. Înghețarea salariului minim nu are nici un fundament cu excepția faptului că așa se dorește politic.

Având în vedere toate cele precizate mai sus BNS propune Guvernului următoarele:

Prima variantă:

• Creșterea salariului minim la nivelul a 4325
• Reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei,
• Introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați – 1,1 si pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificați – 4757 si salariul minim pentru studii superioare – 6488

Un astfel de pachet de măsuri ar contribui la o creștere netă a salariului minim net cu 126 lei și totodată ar permite o relaxare a grilelor salariale în prima jumătate a distribuției salariale. Impactul bugetar in acest caz este de minim +1,4 mld lei.

Varainata a doua:

• Creșterea salariului minim la nivelul a 4405
• Reducerea deducerii personale de la 300 lei la 150 lei,
• Introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați – 1,1 si pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificați – 4845 si salariul minim pentru studii superioare – 6607

Un astfel de pachet de măsuri ar contribui la o creștere netă a salariului minim net cu 153 lei, Impactul bugetar in acest caz este de minim + 2 mld lei.

Dumitru Costin, Presedinte BNS