Uniunea Culturală a Rutenilor din România a desfășurat, de-a lungul timpului, acțiuni de promovare a culturii, identității, istoriei și tradițiilor minorității rutene care s-au făcut prin activități editoriale, culturale, științifice, și sportive.

Dar starea de alertă instituită de autorități, în legătură cu pandemia de COVID-19, a restricționat drastic nu doar circulația oamenilor, dar și activitatea economică și artistică. Astfel, librăriile, bibliotecile, muzeele, teatrele, sălile de concerte s-au pomenit cu ușile închise sau obligate să aplice măsuri de protecție stricte.

Prima reuniune trimestrială, din acest an, a Consiliului Mondial al Rutenilor

“În perioada 5-7 martie, în localitatea Peregu Mare, din județul Arad, a avut loc prima reuniune trimestrială, din acest an, a Consiliului Mondial al Rutenilor, organism executiv al Congresului Mondial al Rutenilor din care fac parte reprezentanți din opt țări, membri ai acestui for. La ceastă întâlnire au participat conducerile filialelor UCRR din Hunedoara, Maramureș, Suceava, Alba, precum și conducerea centrală a UCRR.

Deoarece reprezentanții din Consiliul Mondial al Rutenilor nu au putut participa fizic la această întâlnire, s-a organizat prima ședință trimestrială on-line, astfel au putut fi discutate diverse teme ale activității organizațiilor rutene din cadrul CMR, în principal stadiul organizării Congresului Mondial al Rutenilor și a Forumului Mondial al Tineretului Rutean din acest an”, a transmis Francisc Oscar Gal – vicepreşedinte UCRR.

Evenimentul s-a desfășurat în format restrâns, datorită normelor în vigoare cu privire la răspândirea noului Coronavirus și, pe toată durata desfășurării aceastei activități, s-au respectat cu strictețe normele sanitare în vigoare cu privire la prevenirea răspândirii virusului SARS-COV-2.

“Beneficiind din plin de politica României față de minorități în general, față de ruteni în particular, asociația noastră beneficiază de o reală democrație în acest context. Rutenii se circumscriu celor 20 de minorități reprezentate în legislativ, membre ala Consiliului Minorităților Naționale, organism consultativ al Guvernului României”, a precizat Francisc Oscar Gal.

 Gheorghe Firczak: Activitatea noastră a fost, este și va fi subordonată ideii de afirmare a identității rutene în context românesc și universal

“Sărbătorim în fiecare an Ziua Rutenilor, cu scopul de a menține la cote cât mai ample identitatea ruteană. Exemple sunt Ziua Minorităților Naționale, organizată anual la 18 decembrie de Departamentul pentru Relații Interetnice, Crăciunul pe rit vechi la Bistra/Maramureș, Proetnica, desfășurat anual la Sighișoara, Alfabetul conviețuirii, derulat la Ploiești sau Sărbătoarea Secuilor, la Odorheiul Secuiesc.

În anul 2018, la inițiativa deputatului Iulius Firczak, am organizat aniversarea Centenarului Marii Uniri. Rutenii au fost printre primele minorități care au aderat la acest important act istoric, prin Consiliul Național Rutean de la Sighet (1918), prin vocea lui Orest Ilniczky (1877-1946), deputat de Maramureș în Parlamentul României (1919).

Trebuie să amintesc multitudinea de publicații realizate de noi, atât prin eforturi proprii cât și cele preluate de la autori ruteni din afara României. Ele pot fi vizualizate pe site-ul nostru: rutenii.ro, îngrijit de Francisc Oscar Gal Jr. Menționez un titlu Poporul de niciunde, autor Paul Robert Magocsi, o istorie în imagini a rutenilor de pretutindeni publicată în ruteană, engleză, croată, cehă și evident, prin efortul nostru financiar, în limba română.

Dintre cele realizate de noi amintesc: Ghid de conversație român-ucrainean-rutean, care subliniază și identitatea noastră lingvistică în lumea slavă, printre celelalte popoare europene. Sigur, lista publicațiilor este mult mai amplă.

Am editat peste cincizeci de DVD-uri multimedia cu ocazia diverselor activități desfășurate prin efortul lui Francisc Oscar Gal Jr. (coordonator) și Mihai Dan Bogluț, care pot fi vizualizate tot pe site-ul nostru. Trebuie să menționez cele patru CD-uri cu muzică tradițională ruteană, de asemenea vizibile pe site. Avem grupuri folclorice: Lastivocika/Rândunica (Dărmănești/Suceava-instructor Cristina Bodnariuc), Holubok/Porumbelul (Peregu Mare/Arad-instructor Viorica Bojcsuk) și Cervona Ruja/Bujorul Roșu (Bistra/Maramureș-instructor Mariana Petrețchi). La afirmarea noastră artistică un rol semnificativ au instrumentiștii conduși de Ivan Bocicorec și Lucian Madiar (Bistra/Maramureș)”, a menționat Președintele UCRR, dr. Gheorghe Firczak.

Maria Hogman