În fiecare an, la 21 februarie, se celebrează Ziua Internațională a Limbii Materne, un eveniment ce promovează diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume.

 Această zi a fost proclamată Ziua Internațională a Limbii Materne în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999. Cu acest prilej, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecția și revigorarea bogatei diversități culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacțiune și înțelegere între diferite popoare.

Limba maternă și cultura sunt componente esențiale în procesul de definire a unei minorități naționale. Însușirea limbii materne, precum și utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea și perpetuarea identității fiecărei minorități. Există obiceiuri, există tradiții care se păstrează și se transmit mai departe, dar limba maternă se poate pierde foarte ușor, dacă nu este învățată și vorbită în familie ori dacă nu este studiată și exersată în școală.

Limba ruteană ca formă de comunicare, interacțiune și înțelegere transmite cultură, valori și cunoștințe tradiționale, jucând astfel un important rol în promovarea unui viitor durabil

 “În fiecare an, la 21 februarie, celebrăm prin multiple evenimente ziua limbii materne, așa cum s-a hotărât în anul 1999 în cadrul UNESCO. Oamenii au devenit conștienți de faptul că limba popoarelor este cea mai de preț bogație culturală a omenirii, deci trebuie conservată, transmisă viitoarelor generații.

Limba maternă ruteană este instrumentul prin care se manifestă conștiința națională a poporului nostru, identitatea sa culturală, este mijlocul prin care tinerii ruteni vor moșteni și duce mai departe  aceste valori.

Dulcele glas al mamei nu poate fi uitat, oriunde am pleca, el e garanția identității noastre și atunci când ne chinuie dorul de casă, ni-l alinăm în limba în care ne cânta mama. Așa am asigurat trecerea demnă prin zbuciumata noastră istorie până astăzi.

Uniunea Culturală a Rutenilor din România joacă un rol decisiv în acest proces de renaștere a conștiinței naționale a rutenilor

Le-a redat acestora încrederea și speranța, șansa de-a vorbi, de-a se exprima liber, de-a crea și perpetua ceea ce le-a dăruit mama încă din leagăn, limba ruteană și odată cu ea conștiința de sine a unui popor, cultura și spiritualitatea, toată frumusețea și bogația ei.

Țelul nostru este să demonstrăm că limba ruteană este vie, trăiește și va trăi pentru vecie împreună cu poporul său” a transmis Maria Saghin.

După 1989 sentimentul naţional rutean renaşte. În Slovacia şi Polonia se depun eforturi de folosire a limbii literare rutene în educaţie dar şi în publicaţii. În Vojvodina această limbă a fost folosită neintrerupt în şcoli şi publicaţii încă din prima decadă a secolului al XX-lea. În noiembrie 1992 se desfăşoară Primul Congres al Limbii Rutene, care a reunit peste 50 de scriitori de limbă ruteană, jurnalişti şi oameni de cultură din Ucraina, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Iugoslavia.

Se alcătuieşte în 1994 un Îndrumar ortografic rutean, un dicţionar de terminologie lingvistică ruteano-ruso-ucraineano-slovaco-polonez şi un dicţionar ortografic al limbii rutene. Acestea, împreună cu un abecedar şi un vocabular, au constituit bazele noilor norme gramaticale ale limbii rutene.

La 27 Ianuarie 1995, Societatea pentru Renaşterea Rutenilor din Slovacia a proclamat existenţa unei noi limbi slave. Tradiţia literară a rutenilor se manifestă distinct începând cu secolul al XVIII-lea, când apar scrieri în ruteană, slavona liturgică, rusă şi ucraineană. Astăzi, practic in fiecare ţară în care trăiesc ruteni există reviste şi ziare, cărţi.

Maria Hogman