Am condus, ieri, lucrările Comisiei pentru constituţionalitate. Iar în cadrul şedinţei, Comisia a aprobat proiectul punctului de vedere propus de PSD privind cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre Președintele României și Parlamentul României, cereri formulate de președinții Senatului și Camerei Deputaților.
Punctul de vedere se referă la situaţia de drept şi de fapt creată de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a-l nominaliza încă o dată pe Ludovic Orban ca premier desemnat, deşi cu o zi înainte Parlamentul României retrăsese încrederea guvernului condus de acelaşi Ludovic Orban.
Am apreciat că Preşedintele României a încălcat în acest mod exigenţele statului de drept şi principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
Am constatat astfel că Preşedintele României a încălcat şi principiul constituţional al colaborării loiale între instituţiile publice şi a aplicat cu rea credinţă dispoziţiile constituţionale ale art. 103, alin. (1), privind desemnarea candidatului la funcţia de prim ministru.
Având în vedere încetarea mandatului Guvernului condus de prim-ministrul Ludovic Orban, Preşedintele României a invitat la consultări partidele politice reprezentate în Parlament. Partidul Social Democrat şi Partidul PRO Europa au propus drept candidat pentru funcţia de prim-ministru o persoană care ar întruni votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Partidul Social Democrat a dovedit că poate asigura majoritatea necesară învestirii Guvernului, având în vedere deopotrivă numărul de semnături strânse în vederea iniţierii moţiunii de cenzură şi numărul de voturi înregistrate pentru adoptarea moţiunii de cenzură.
Desemnându-l tot pe Ludovic Orban candidat pentru funcţia de prim ministru, deşi cu numai o zi în urmă Guvernul condus de acesta a fost demis în urma unui vot zdrobitor în Parlament, Preşedintele României încearcă să anihileze rolul constituţional al Parlamentului în ceea ce priveşte retragerea încrederii Guvernului condus de prim-ministrul Ludovic Orban.
Preşedintele României doreşte aleegri anticipate ca urmare a dizolvării Parlamentului, după cum a afirmat în repetate rânduri.
Constatăm însă că dispoziţiile art. 89, alin. (1) din Constituţia României prevăd dizolvarea Parlamentului ca mijloc extrem de rezolvare a unei crize din interiorul acestuia. Dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate au la baza nefuncţionarea autorităţii legiuitoare, nicidecum raţiunile Preşedintelui României de optimizare politică a majorităţii parlamentare prin alegeri anticipate.
Raţiunea pentru care nu este la latitudinea Preşedintelui declanşarea alegerilor anticipate este aceea că alegerile pentru cele două autorităţi constituţionale sunt defazate şi pot să releve o coloratură politică diferită a Preşedintelui şi a majorităţii parlamentare.
Potrivit dispoziţiilor art. 103 din Constituţia României care reglementează cu privire la învestitura Guvernului “(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”
Având în vedere modalitatea de redactare a acestor dispoziţii şi conţinutul normativ al acestora, observăm că în procedura de investire a Guvernului legiuitorul constituent a implicat două autorităţi publice care reprezintă puteri distincte ale statului, puterea legislativă şi puterea executivă.
Exponent al puterii executive, Preşedintele României are atribuţia de a desemna un candidat pentru fuctia de prim-ministru. Parlamentul are rol determinant în numirea şi controlul Guvernului.
În virtutea rolului prevăzut la art. 80, alin. (2) din legea fundamental, autoritatea legiuitoare este reprezentată de partidul care are majoritatea ori de toate partidele componente, după caz, în scopul formării majorităţii parlamentare sau măcar a conturării unei majorităţi cu un potenţial cât mai mare de acordare a încrederii Guvernului.
Preşedintele României nu îşi poate exercita atribuţiile constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru cu scopul deliberat de a dizolva Parlamentul.
Având în vedere considerentele anterioare, rezultă că Preşedintele României şi-a îndeplinit în mod discreţionar, abuziv prerogativele înscrise în art. 85, alin. (1), şi art. 103, alin. (1), din Constituţia României, încălcând astfel principiul colaborării loiale. Totodată acesta nesocoteşte propriile atribuţii înscrise la art. 80, alin. (2),din legea fundamentală, în componentele referitoare la obligaţia sa de a veghea la respectarea Constituţiei, de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice şi de a exercita funcţia de mediere între puterile statului.
Documentul va fi trimis mai departe către Curtea Constituţională a României.

Tot ieri, în şedinţa Comisiilor reunite pentru apărare de la Camera Deputaţilor şi Senat, i-am audiat pe candidaţii pentru funcţiile de ministru al Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministru al Afacerilor Interne, Marcel Vela.
În intervenţia pe care am avut-o la audierea ministrului desemnat al Apărării Naţionale, am solicitat sprijinul pentru finalizarea Propunerii legislative pentru pentru recunoaşterea meritelor personalului din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, participant la misiuni şi acţiuni militare sau la alte operaţiuni pe teritoriul său în afara teritoriului statului român, precum şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.
Am votat împotriva acestor candidaturi.