Rutenii sunt credincioşi, îşi respectă preoţii şi obiceiurile şi ţin cu sfinţenie la tradiţii

 Rutenii au istorie, tradiţii şi limbă care îi individualizează faţă de alte popoare fie slave, fie neslave. Cei din Maramureş sunt parte integrantă a acestui neam, ruteni/rusini/rusnaci.

 “Christos Voskrese! Cristos a Înviat! Voistinu Voskrese! Adevărat a Înviat!”

Rutenii, a căror cultură populară are multe sute de ani vechime, întâmpină Sfintele Sărbători ale Paştelui într-un mod aparte, interesant şi plin de culoare. Multe din obiceiuri datează din timpurile păgâne, timpuri în care vechii slavi credeau în zei şi zeiţe, divinităţi pe care le creaseră pentru a-şi explica misterele naturii.

“Familiile rutene din zona Dărmănești, în cea de a doua zi a Sărbătorii, lunea, au obiceiul să viziteze mormintele strămoşilor lor iar preoţii săvârşesc slujbe la morminte. Tinerii, pe de altă parte, se bucură de obiceiul udatului, mergând, în grupuri, din casă în casă şi stropind cu apă toate fetele care le ies în cale.

Cel mai important obicei culinar este coşul de Paşti. Coşul, împletit din nuiele, este umplut cu pască – o pâine dulce decorată cu simbolul crucii. În coş se mai pune o lumânare împodobită iar coşul este la rândul său împodobit cu o panglică roşie şi este acoperit cu un ştergar decorat cu o cruce şi pe care sunt brodate cuvintele „Christos Voskrese! Cristos a Înviat! Voistinu Voskrese! Adevărat a Înviat!”. Aşa umplut, coşul este dus la biserică pentru ca mâncarea să fie bincuvântată. Aceste obiceiuri, precum şi altele cel puţin la fel de frumoase încercăm noi să le protejăm, să le perpetuăm, să le trecem din generaţie în generaţie” a precizat deputatul Iulius Firczak, preşedintele Uniunii  Culturale a Rutenilor din Romania.

Obiceiurile, portul şi tradiţiile rutenilor  au fost păstrate de-a lungul timpului

„În fiecare loc unde trăiesc, rutenii s-au adaptat mediului geografic şi social, colaborând atât cu celelalte minorităţi naţionale, cât şi cu majoritatea românească, iar obiceiurile, portul şi tradiţiile s-au perpetuat de-a lungul timpului. În judeţul Suceava, reprezentativă este colaborarea cu rutenii din localitatea Dărmăneşti  unde Uniunea Culturală a Rutenilor din România a desfăşurat o serie de acţiuni culturale de-a lungul timpului. Grupul folcloric Lastivocica din Dărmăneşti a participat la diferite spectacole folclorice de promovare a tradiţiilor şi culturii rutene, atât în ţară cât şi în străinătate”, a menţionat  deputatul UCRR, Iulius Firczak.

Păstrarea tradiţiilor şi valorilor culturale rutene

“Sfintele Paști sau Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai importantă dintre toate sărbătorile de peste an și este al doilea praznic împărătesc cu dată schimbătoare, primul fiind Duminica Floriilor. Scopul declarat al Uniunii Culturale a Rutenilor din România este de cunoaştere, păstrare şi popularizare a istoriei, tradiţiilor şi valorilor culturale a rutenilor, precum şi promovaea înţelegerii şi prieteniei între oameni, între toate etniile din România, pe baza respectului reciproc şi a toleranţei. Încă de la înfiinţare Uniunea Culturală a Rutenilor din România a organizat diferite manifestări culturale atât în nume propriu cât şi în colaborare cu alte organizaţii ale minorităţilor naţionale sau organizaţii ale societăţii civile, prin care promovează interesele uniunii atât în ţară cât şi străinătate”, spune istoricul Gheorghe Firczak, preşedinte fondator al Uniunii Culturale a Rutenilor din România (U.C.R.R) şi totodată preşedinte al AJRRUEM Hunedoara – Deva.

Maria Hogman