Ziua de 10 Mai are, pentru noi, trei semnificații importante care ne fac să ne gândim profund la destinul acestei țări, la importanța oamenilor de stat, la relevanța fiecărui proiect capabil să strângă în jurul său energia națiunii române. Toate sunt legate de Regele Carol I, cel care a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor.

Prima semnificație este legată de intrarea domnitorului Carol I de Hohenzollern în București.

La sfârșitul lunii aprilie a anului 1866, Principele Carol părăsește castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria, spre România, cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I. În ziua de 7 mai, ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai intră, după trei zile de mers cu trăsura sau călare, în București.

Cea de-a doua semnificație a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenței în anul 1877.

La data de 9 Mai 1877, Parlamentul României a votat Proclamaţia de Independenţă faţă de Imperiul Otoman, în unanimitate, dând astfel o declarație de unitate în fața unui moment istoric.  Pe 10 Mai parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol semnează proclamaţia de independenţă, consfințind astfel împlinirea visului de a fi independenți.

La 10 mai 1881, România este proclamată regat iar Carol I a fost încoronat Rege.

Aceasta este cea de-a treia semnificație a acestei zile.

Dincolo de puterea de simbol a acestei zile, dincolo de festivism și de nevoia de a marca prin intermediul cuvintelor evenimentele acestei zile, rămâne constantă ideea aceasta că avem față de națiunea română datoria de a genera proiecte naționale care să pună în valoare ceea ce ne unește cu adevărat. Speranța acelor zile este obligatoriu să fie repusă ca fundament al comunităților noastre, ideea unei clase politice unite de un ideal este vitală pentru dezvoltarea ulterioară a societății românești, recunoștința pentru făuritorii de destin național excepțional este necesară pentru stabilirea unor ierarhii care să determine predictibilitate.

O națiune puternică nu poate fi astfel fără două tipuri de conștiință, conștiința istorică și cea a recunoștinței. Prima dintre ele îți permite să ști la nivel valoric de unde vi și încotro te îndrepți, care sunt valorile pentru care lupți și mai ales care este moștenirea ta ca națiune. Cea de-a doua este la fel de importantă precum prima, recunoștința ne determină să înțelegem ceea ce au făcut cei care ne-au precedat, să înțelegem tipul de datorie pe care îl avem față de trecut, prezent și viitor. Pentru mine, municipiul Deva este în egală măsură recunoștință față de trecut și datorie față de prezent și viitor.

Ziua de 10 mai, este de această dată parcă mai importantă decât oricând. Vorbește despre idealuri în mijlocul unei societăți care discută mai degrabă despre interese, vorbește despre unitate și principii în mijlocul unei societăți divizate cu ochii pe ceea ce se întâmplă acum, vorbește despre unanimități atunci când se pune problema interesului național. România este o construcție la care cred că trebuie să participăm cu toții prin diferențele noastre dar mai ales prin competențele noastre. Ziua de 10 mai a fost mai întâi de toate dovada unei competențe, competența de a înțelege istoria și de a o schimba fundamental în favoarea națiunii române.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Lucian Rus, primarul municipiului Deva