În întâlnirea cu liderii europeni, premierul a abordat problemele de maxim interes pentru România:

1) aderarea la Schengen;

2) Reformele din PNRR;

3) Deblocarea tranșelor de plată din PNRR și

4) Măsurile fiscale pentru dezvoltare sustenabilă. În spiritul solidarității europene, CE va recunoaște eforturile financiare făcute de România pentru susținerea Ucrainei, și va ține cont de acest lucru la stabilirea calendarului de revenire a deficitului bugetar la pragul de stabilitate de 3%, după criza din timpul pandemiei

o Important despre Schengen Premierul a transmis leadership-ului austriac faptul că o amânare a deciziei de aderare dincolo de orizontul 2023 ar fi complet nejustificată și inacceptabilă. Avem încredere în capacitatea Comisiei de a identifica resorturile necesare în acest scop.

o Despre creșterea cotei generale de TVA sau anularea cotei reduse de TVA la alimente și medicamente: Guvernul nu ia în calcul această propunere a CE. BNR a atras atenția că o majorare a TVA ar crește inflația.

o Despre faptul că CE ar fi cerut creșterea vârstei de pensionare pentru eliminarea procentului de 9,4% Nu se pune problema creșterii vârstei de pensionare peste 65 de ani cât e în prezent. O astfel de creștere poate avea loc doar odată cu creșterea speranței de viață din România. În prezent, țara noastră este penultima din UE în privința speranței de viață (în fața Bulgariei). CE nu a condiționat eliminarea pragului de 9,4% de creșterea vârstei de pensionare, ci de realizarea reformei pensiilor. Premierul e determinat să facă reformele din PNRR. În același timp, nu trebuie să uităm că acest prag 9,4% care însemna înghețarea pensiilor pentru 50 de ani a fost introdus în mod cinic de cei de la USR!