ROMÂNIA, MEMBRĂ ÎN SPAŢIUL SCHENGEN – PROMISIUNI ŞI PERSPECTIVE

Recent eurodeputaţii din Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European au adoptat un raport în care au reiterat apelul către miniştrii din Uniunea Europeană, îndemnându-i să ia o decizie rapidă şi pozitivă în privinţa aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen ca state membre cu drepturi depline. 

 Intrarea în zona Schengen este, împreună cu accederea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare  Economică  şi dobândirea statutului de piaţă emergentă, unul dintre cele trei obiective prioritare pe termen scurt ale Guvernului României prin care se doreşte  dezvoltarea şi mai rapidă a economiei româneşti.

Ştim cu toţii că România îndeplineşte toate condiţiile pentru a adera la Spaţiul Schengen şi nu o spun doar eu. Au afirmat-o periodic  chiar  oficiali de rang înalt din Comisia Europeană sau din Parlamentul European. Cu toate acestea ţara noastră nu este încă membru cu drepturi depline. Sau, altfel spus, România  şi-a asumat responsabilitatea completă pentru controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene. România aplică setul comun de norme Schengen,  cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime şi aeriene. România asigură un nivel ridicat de securitate la graniţele Spaţiului Schengen şi, începând din luna august anul acesta, România  cooperează cu agenţiile de aplicare a legii din alte ţări Schengen şi operează Sistemul de Informaţii Schengen. Deci, România exercită rolul de membru de facto  al acestui spaţiu, deşi nu este încă admisă legal ca membru.

În ciuda faptului că Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile necesare şi în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European pentru aderarea lor, Spaţiul Schengen nu a fost extins în aceste două ţări, deoarece guvernele naţionale ale Uniunii Europene trebuie să decidă în unanimitate să permită statelor noi să intre în zonă fără frontiere. Cu alte cuvinte, de vreme ce criteriile tehnice sunt îndeplinite,  este vorba aici doar despre adoptarea unei decizii politice care trebuie luată prin consens.           Deşi, în ultimii doi ani, România s-a implicat mereu alături de celelalte ţărilor membre pentru rezolvarea situaţiilor de criza apărute la frontierele Uniunii Europene şi a primit mereu asigurări că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru deveni membru cu drepturi depline în Spaţiul Schengen,  acest ultim pas nu a fost încă făcut. Între timp însă alte patru state din afara Uniunii Europene au devenit membre ale acestui Spaţiu.

La începutul acestui an, doar trei ţări membre ale Uniunii Europene se mai opuneau deschis aderării României la Spaţiul Schengen şi anume  Olanda, Austria  şi Germania.

Doresc să evidenţiez aici eforturile diplomatice permanente ale Guvernului României de a convinge oficialii din cele  trei state că aderarea României la Spaţiul Schengen ar reprezenta o recunoaştere meritată a eforturilor constante făcute de toate structurile componente ale sistemului naţional de siguranţă şi ordine  publică  de a coopera permanent şi în cele mai bune condiţii cu structurile de nivel european cu atribuţii similare.

Constatăm cu regret că îndeplinirea în totalitate a aquis-ului în toate privinţele şi exercitarea de către România a unui rol de membru de facto al acestui spaţiu prin gestionarea Sistemului de Informaţii Schengen la frontierele naţionale în beneficiul tuturor membrilor nu au reuşit să  convingă în ceea ce priveşte seriozitatea angajamentului nostru faţă de valorile europene şi climatul de securitate şi stabilitate necesar respectării lor.

România ar fi trebuit să adere la Spațiul Schengen în 2011, la patru ani după ce a devenit membră a Uniunii Europene, dar acest lucru a fost amânat, în mod repetat,din cauza unei opoziții punctuale. Cred că s-au produs multe schimbări în bine în România, în ultimii 10 ani, şi că ele nu pot fi nici negate, nici minimalizate.

Ca şi Guvernul României, cred cu tărie că ţara noastră merită să fie parte a Spaţiului Schengen.  Am de asemenea convingerea că Raportul  Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European va fi adoptat în decembrie de plenul Parlamentului. Chiar dacă acest vot nu reprezintă o garanţie fermă că noul apel va fi şi implementat, rămân optimist că admiterea  României ca membru cu drepturi depline în Spaţiul Schengen se va produce curând.   În perspectiva preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, admiterea ţării noastre ca membru cu drepturi depline în Spaţiul Schengen ar fi nu numai o confirmare a eforturilor depuse până acum, dar şi un mare succes pe care îl putem insera între obiectivele de politică externă atinse în anul în care sărbătorim şi Centenarul Marii Uniri. Va fi de asemenea confirmarea faptului că libera circulaţie rămâne, probabil, cea mai concretă realizare a integrării europene pentru cetăţenii europeni.

Senator PSD,  Viorel  Sălan