Viorel Sălan: “Jandarmeria este probabil instituția militară care se află cel mai frecvent în contact direct cetăţenii”
Săptămâna trecută, a avut loc, la Bucureşti, bilanţul de activitate al Jandarmeriei Române pe anul 2018. Am dorit să aflăm câteva detalii de la Viorel Sălan, senator PSD de Hunedoara.
Aţi participat la bilanţul pe 2018 al Jandarmeriei Române. Puteţi să ne prezentaţi câteva rezultate concrete ale activităţii jandarmilor din anul trecut?
Jandarmeria Română este o componentă esenţială a sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Ca forță de securitate internă responsabilă de asigurarea și/ sau restabilirea ordinii şi liniştii publice, de luptă împotriva delincvenței, jandarmeria este probabil instituția militară care se află cel mai frecvent în contact direct cetăţenii. Anul trecut jandarmii români au efectuat peste 33.000 de misiuni de asigurare a ordinii publice, peste 400.000 de patrule şi peste 20.000 de misiuni de intervenţie. În mod cert, toate au contribuit direct la creşterea gradului de siguranţă al cetăţenilor. La acestea pot fi adăugate de asemenea acţiunile dedicate prevenirii şi combaterii faptelor antisociale, şi acţiunile speciale sau cele antiteroriste.
- Ce ne puteţi spune din prespectivă legislativă despre cadrul instituţional de funcţionare al jandarmeriei?
Pe tot parcursul anului trecut a existat o preocupare şi o colaborare permanentă din partea Parlamentului şi a Guvernului de a îmbunătăţi şi armoniza cadrul legislativ în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale finalizat. Aş exemplifica menţionând aici Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, Legea 288/2018 prin care se stabileşte că suma compensatorie, acordată cu titlu de chirie cadrelor vizate să poată fi utilizată de către aceştea în vederea achitării ratei pe care o plătesc pentru achiziția unei locuințe sau Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a art.55 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care se oferă posibilitatea copiilor ai căror susţinători aveau calitatea de soldaţi şi gradaţi profesionişti în activitate sau în rezervă, dar au decedat ca urmare a unor acţiuni specifice, să opteze pentru pensia de urmaş în sistemul pensiilor militare de stat. Deşi enumerarea ar putea continua, am să mă opresc aici.
- Se impune îmbunatăţirea acestui cadru?
Cu certitudine este nevoie de o revizuire extinsă şi de fond a cadrului legal actual care să pornească de la Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, adaptând-o la noile realităţi în care trăim acum. Şi, în paralel cu aceasta, să aliniem toate legile pe baza cărora sunt oganizate şi funcţionează toate celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Aş aminti aici prevederile Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, ale Legii nr. 60/ 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, Legii nr. 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată la 7 februarie 2014, Legea 80/ 1995 privind statutul cadrelor militare şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare.
- Cum puteţi ajuta la această îmbunatăţire legislativă în mod concret?
În tripla calitate pe care o am de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de vicepreşedinte al Comisiei pentru constituţionalitate şi membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale, mi-am oferit tot sprijinul şi doresc să ajut şi în continuare Jandarmeria Româna, aşa cum am făcut-o şi până acum.
Poliana Mardari