Noua structură de securitate europeană este una dintre temele de vârf ale reuniunii NATO de la Madrid

Ce măsuri se preconizează a fi luate şi cum vor afecta acestea România au constituit subiectul declaraţiei politice susţinută, săptămâna trecută, în plenul Camerei Deputaţilor:

NATO – GARANŢIA UNUI VIITOR ÎN PACE PENTRU ROMÂNIA

La Madrid a avut loc un summit istoric. Liderii ţărilor membre NATO s-au reunit pentru a dezbate teme importante pe care realitatea le-a impus atenţiei. Suntem într-un moment crucial pentru securitatea noastră. Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei este cea mai urgentă amenințare cu care ne confruntăm. Conflictul militar a spulberat pur şi simplu pacea în Europa. În același timp, nu trebuiesc uitate toate celelalte provocări la adresa securității europene, dar şi globale. Terorismul şi proliferarea înarmării nucleare. Atacurile cibernetice şi perturbările climatice. Toate acestea impun o nouă abordare, adecvată noilor circumstanţe.

Printre principalele puncte pe agenda reuniunii la cel mai inalt nivel de la Madrid se află pe primul loc întărirea capacitaţii de apărare. Apoi, este obligatorie adoptarea unui nou concept strategic al NATO. Trebuiesc de asemenea avute în vedere relaţiile cu partenerii Alianţei, primirea Finlandei şi Suediei ca membri NATO şi distribuirea responsabilităţilor financiare prin reiterarea angajamentului ca fiecare stat membru să cheltuie cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare. Dintre toate acestea aş dori să mă refer aici succint la noul concept strategic al NATO ce va defini liniile directoare ale politicii organizaţiei pentru următorii zece ani.

Conceptul “NATO 2022” se va referi la Rusia ca fiind cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității europene.

Vor fi abordate şi o serie de alte provocări care sunt menționate prea puţin în conceptul strategic actual. Inclusiv schimbările climatice, războiul cibernetic, ameninţările hibride și armele plasate în spațiul extraterestru.

În acest context, trebuie salutată prezența liderilor parteneri din spațiul Asia-Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud – aflați pentru prima dată la un Summit NATO.

Dar, la ce se poate aştepta România de la acest Summit ?

Mai întâi, în noul concept strategic al NATO, Marea Neagră va apărea în premieră ca punct important în ceea ce privește securitatea colectivă. De asemenea, documentul strategic va insista asupra apărării colective, piatra de temelie a NATO, care prevede că dacă un aliat este atacat militar, toate celelalte state membre vor interveni în conflict.

Apoi, grupurile actuale de luptă ale NATO din România și alte țări estice vor putea fi ridicate la rang de brigadă, ceea ce înseamnă creșterea numărului de militari până la 4.000.

Planurile naţionale de până acum vor fi înlocuite cu planuri regionale de apărare. Cu alte cuvinte, țările din estul NATO își vor pune la comun mijloacele militare pentru a se sprijini în eventualitatea unei agresiuni ruse, ca să crească astfel eficiența răspunsului militar.

Războiul din Ucraina a demonstrat că, în cazul declanşării unui conflict militar, este dificil de trimis în țara agresată echipamentul militar necesar pentru defensivă. Ca urmare a acestei constatări, aliații au decis să echipeze țările din flancul estic pentru a putea rezista într-o astfel de ipoteză. De aceea, în țările de pe Flancul de Est, vor fi prepoziționate de echipamente militare și muniție.

Vor fi create forțe speciale de întărire ce vor putea fi trimise rapid, în maximum 48 de ore, în țările din estul NATO în cazul unei agresiuni. Practic, vor fi zeci de mii de soldați din trupele NATO pregătiți permanent să fie trimiși în țările din est în caz că Rusia ar ataca o astfel de țară. Potrivit unor informaţii apărute în presă, această forță de reacție rapidă ar urma să numere 300.000 de militari. Sunt doar câteva dintre deciziile ce au ca scop final întărirea securităţii pe Flancul de Est, inclusiv a României, iar impactul lor va fi imediat.

În decembrie 2019, liderii NATO i-au cerut secretarului general Jens Stoltenberg să desfășoare un proces de reflecție orientat spre viitor pentru a consolida Alianța. În iunie 2020, secretarul general și-a prezentat prioritățile pentru “NATO 2030”. Acestea au fost: să se asigure că NATO va rămâne o alianţă puternică din punct de vedere militar, va deveni și mai puternică din punct de vedere politic și va adopta o abordare mai globală.

Toate aceste trei direcţii de acţiune se dovedesc deja a fi corecte. Decizii de a majora fondurile alocate apărării au fost anunţate de mai multe state membre, inclusiv de către România. Opţiunea ca NATO să devină şi mai puternică din punct de vedere politic este susţinută şi de extinderea Alianţei prin primirea de noi membri. Iar semnul cel mai clar al unei abordări globale este evident participarea în calitate de invitaţi pentru prima dată la acest Summit a Japoniei, Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande.

Este important să ne amintim că, sub umbrela NATO, se află 1 miliard de oameni, 30 de națiuni. Membrii Alianţei produc 50% din produsul intern brut mondial și reprezintă 50% din puterea militară a lumii. În momentul în care Finlanda și Suedia se vor alătura NATO, 96% din populația Uniunii Europene va trăi într-o țară NATO. În plus, 150 de milioane de europeni sunt în afara Uniunii Europene, dar în NATO. Deci, rezultă în mod evident că singura modalitate de a păstra pacea, singura modalitate de a gestiona o lume periculoasă mult mai imprevizibilă acum, este să ne asigurăm că Alianţa Nord Atlantică este stabilă şi funcţională, gata să răspundă cu promptitudine situaţiilor impredictibile care apar.

Capacitatea unei organizaţii de asemenea dimensiuni de a se adapta permanent la schimbările globale prin care trece lumea şi de a răspunde adecvat la orice provocări demonstrează validitatea sistemului de valori pe care aceasta a fost constituită încă de la început.

Summitul NATO de la Madrid reprezintă confirmarea că decizia României de acum 18 ani de a deveni membru al Alianţei a fost cea corectă. România este membru respectat şi apreciat al Alianţei Nord Atlantice şi va beneficia direct de noua viziune coerentă, multidimensională pentru flancul estic al NATO. Vom avea astfel o garanţie suplimentară pe termen scurt, mediu şi lung în ceea ce priveşte siguranţa naţională a ţării.

Este ceea ce ne-am dorit şi ne dorim cu toţii, ca naţiune. Un viitor în pace pentru noi şi pentru copii noştri.

Viorel Sălan – Deputat PSD