Vineri, Uniunea Europeană a anunţat că permite revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune. De asemenea, Uniunea Europeană va adopta în cel mai scurt timp legislația necesară pentru ca statele membre să poată utiliza în continuare cărbunele. Am dorit să aflu de la ministrul energiei dacă are în atenţie şi din partea României o solicitare către Uniunea Europeană de revenire la industria extractivă carboniferă:

Stimate Domnule Ministru,

În luna octombrie 2021, v-am adresat o interpelare prin care vă solicitam să îmi prezentaţi care sunt, în viziunea Dumneavoastră, principalele direcţii şi măsuri guvernamentale pentru susţinerea industriei extractive carbonifere, sector economic devenit necesar în contextul crizei energetice globale, aşa cum se derula la momentul respectiv.

Între timp situaţia s-a schimbat mult în Europa. Declanşarea conflictului militar între Ucraina şi Federaţia Rusă a amplificat în mod cu totul neaşteptat criza energetică existentă deja de şase luni.

A trebuit ca istoria să ia o altă turnură şi să impună o drastică revenire de pe o poziţie radicală la una mai flexibilă şi în ceea ce priveşte industria extractivă de cărbune.

Vineri, Uniunea Europeană a anunţat că permite revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune.

De asemenea, Uniunea Europeană va adopta în cel mai scurt timp legislația necesară pentru ca statele membre să poată utiliza în continuare cărbunele.

Mai multe state membre, printre care Italia și Polonia, au anunțat deja posibila redeschidere a unor centrale electrice pe cărbune.

Această decizie este o oportunitate şi pentru România. Avem încă zăcăminte mari de cărbune, care exploatate ar duce la atenuarea crizei energetice și la crearea de noi de locuri de muncă.

Vă reamintesc faptul că România era unul dintre producători importanţi de lignit din Uniunea Europeană, dar a fost nevoită să-și închidă minele din cauza adoptării „Green Deal”.

Ştim cu toţii că „Green Deal” sau „Planul verde european” a fost adoptat în 2019 şi prevede renunțarea la energia obținută clasic, din cărbune, de exemplu. Scopul era diminuarea nivelului de poluare în ţările membre ale Uniunii Europene.

Dar România este deja, a doua cea mai mică sursă de poluare din Uniunea Europeană, după Suedia. România are deja, cel mai mic consum de energie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Şi românii produc cele mai mici cantităţi de deșeuri municipale din Uniunea Europeană.

Concluzia ultimelor luni, este ca deși sursele regenerabile de energie joacă un rol important în mixul energetic general, constatăm că alte surse de energie sunt încă necesare atunci când cererea este mai mare, cum se întâmplă în această perioadă.

În aceste condiţii, care sunt principalele direcţii şi măsuri guvernamentale pentru susţinerea acestui sector economic devenit necesar în contextul actualei crize energetice accentuate?

Viorel Sălan, Deputat PSD