Se cere o soluţie pentru a realiza transferul activelor Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu către Primăria Geoagiu

Staţiunea de cercetare pomicolă din Geoagiu, înfiinţată în 1957, a fost mereu o emblemă pentru localitatea Geoagiu. Rezultatele remarcabile obţinute în cercetarea ştiinţifică de profil, dar şi tradiţia şi potenţialul pomicol din arealul zonei de sud-vest a Transilvaniei recomandă de la sine identificarea unor soluţii privind reluarea activităţii ştiinţifice de la Geoagiu. În acest scop am adresat o întrebare atât ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cât şi preşedintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice:

Stimate Domnule Ministru,

Staţiunea de cercetare pomicolă din Geoagiu a fost înfiinţată în 1957 sub denumirea de Staţiunea Experimentală Geoagiu, cu scopul de a elabora şi difuza material pomicol şi soiuri noi pentru zona de sud-vest a Transilvaniei. Apoi, în 1959, s-a adăugat ca domeniu de cercetare şi legumicultura, pentru ca din 1977 staţiunea să aibă sarcini de cercetare şi producţie pomicolă, cu obiective de coordonare în judeţele Hunedoara şi Alba. În anul 1977 s-a stabilit un program amplu de îmbunătăţire a sortimentului la nuc, atât prin selecţia individuală cât şi prin hibridarea sexuală dirijată, Staţiunea Experimentală devenind Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu (S.C.D.P. Geoagiu). În perioada 1958-1995, la S.C.D.P. Geoagiu s-au efectuat 663 combinaţii hibride, au fost polenizate artificial 97.072 flori din care au rezultat 27.845 fructe hibride şi respectiv 9.709 puieţi hibrizi.

Din păcate, S.C.D.P. Geoagiu, care a deţinut cea mai mare pepinieră din ţară şi producea peste un million de pomi fructiferi, arbori şi arbuşti, livraţi atât pe piaţa internă cât şi la export, a pierdut o mare parte din suprafaţă de teren alocată, iar personalul a scăzut dramatic. De la 712 hectare de teren, organizate în 5 ferme, s-a ajuns ca în anul 2002 să mai deţină 270 hectare.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu a realizat în anul 2009 un parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Banatul din Timişoara, odată cu apariţia noii legi a cercetării. Din păcate parteneriatul nu s-a concretizat cu rezultate practice, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu acumulând datorii ce nu o mai făceau eligibilă pentru alocarea fondurilor prevăzute de lege.

Rezultatele remarcabile obţinute în cercetarea ştiinţifică de profil, dar şi tradiţia şi potenţialul pomicol din arealul zonei de sud-vest a Transilvaniei recomandă de la sine identificarea unor soluţii privind reluarea activităţii ştiinţifice de la Geoagiu.

De asemenea aş dori să menţionez că în localitatea Geoagiu există şi funcţionează în prezent Liceul Tehnologic Agricol “Alexandru Borza”, iar Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu a constituit mereu un suport şi o oportunitate pentru elevii de aici în perfecţionarea pregătirii lor.

Primăria Geoagiu a încercat în mai multe rânduri preluarea activelor statului, dar fără succes.

Faţă de cele prezentate mai sus, aş dori să vă adresez următoarele întrebări:

– Care este în prezent situaţia juridică în ceea ce priveşte activele Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu?

– Care este cea mai bună soluţie pentru a realiza transferul activelor Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu către Primăria Geoagiu?

– Ce posibilitate concretă există pentru ca la Geoagiu să se înfiinţeze o secţie a Academiei de Științe Agricole și Silvice, inclusiv prin reluarea activităţii Staţiunii de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură Geoagiu, județul Hunedoara?

Vă mulţumesc.

Deputat PSD, Viorel Sălan