Sunt militar şi ştiu că războiul a fost şi a rămas cea mai periculoasă, dureroasă şi costisitoare soluţie de rezolvare a conflictelor dintre state. De aceea tema declaraţiei susţinute azi a fost situaţia din Ucraina: Războiul, cea mai păguboasă soluție pentru criza din Ucraina.

Suntem în secolul XXI şi expresia latină “Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război” pare, din păcate, mai actuală ca niciodată

 Situația de criză provocată de Federaţia Rusă la granițele Ucrainei poate fi şi o consecință a faptului că președintele rus, Vladimir Putin, nu a obținut recunoașterea internațională a anexării Peninsulei Crimeea, nici la opt ani de la episodul dramatic din martie 2014. Tot de atunci durează şi conflictul din Donbas, la graniţa de est a Ucrainei, soldat până în prezent cu peste 13.200 de morți.

Au trecut opt ani şi suntem azi aici. Mai întâi ar trebui să ne reamintim că operaţiunea militară de desfăşurare a trupelor ruse la graniţa de est a Ucrainei a debutat la începutul lunii noiembrie, când forţe ale Armatei Rusiei, cu bază permanentă de staţionare în oraşul Novosibirsk, nu s-au întors în Siberia după exerciţii, ci s-au alăturat altor forţe ruse din apropierea graniţei cu Ucraina. Efectivele estimate a fi fost desfăşurate, la momentul respectiv, oscilau între 80.000 şi 90.000 de soldaţi.

De atunci extinderea numerică şi logistica a dispozitivului militar rus la graniţa cu Ucraina a continuat în mod sistematic.

Săptămâna trecută, alţi aproximativ 30.000 de soldaţi au fost mobilizaţi pe teritoriul Republicii Belarus, tot la graniţa cu Ucraina. Această nouă etalare include forțe de operațiuni speciale Speznaz, avioane de luptă SU-35, rachete Iskander cu capacitate dublă – clasică şi nucleară – și sisteme de apărare aeriană S-400. Cele mai recente semnale care sugerează că o invazie rusă a Ucrainei ar putea fi iminentă sunt construirea unui spital de campanie, deplasarea trupelor suplimentare la graniță și desfășurarea în zona a poliției militare ruse.

Şi neliniştile rămân chiar dacă Guvernul rus spune că activitatea respectivă este legată doar de exercițiile militare în curs, care urmează să aibă loc în perioada 10-20 februarie, pe teritoriul Republicii Belarus.

Dar poate cea mai îngrijorătoare ştire în legătură cu evenimentele militare din Ucraina este recentul anunţ al unor oficiali americani potrivit cărora Rusia intenţionează să organizeze luna aceasta şi un mare exerciţiu cu arme nucleare, ca avertisment pentru NATO de a nu interveni.

Asistăm astfel la o escaladare fără precedent a tensiunilor militare în estul Europei.

În această situaţie gravă, lucrul cel mai important pentru România este calitatea de membră cu drepturi depline a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Acum, pentru prima dată în istoria ei, Romania nu mai este singura în faţa unui conflict militar iminent la graniţele ei.

NATO este cea mai de succes alianță militară din istorie. În ultimii 70 de ani, NATO a contribuit la crearea celei mai sigure, stabile și prospere perioade din istoria membrilor săi. De la descurajarea Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece până la contracararea amenințărilor hibride cu care ne confruntăm astăzi, Aliații NATO stau umăr la umăr pentru a asigura protejarea naţiunilor noastre.

Forța NATO constă în unitatea sa și în hotărârea de a rămâne fidelă principiilor și scopurilor pentru care a fost creată. Angajamentul Organizaţiei față de apărarea colectivă a tuturor statelor membre a rămas de neclintit, la fel ca și angajamentul față de valorile comune ale democrației, libertății individuale, drepturilor omului și statului de drept.

NATO, înfiinţată în 1949, este acum cea mai puternică alianță militară din lume iar secretul acestei reuşite constă în capacitatea organizaţiei de a se schimba atunci când lumea se schimbă.

În termeni strategici România are pe rol un Parteneriat strategic pentru secolul XXI cu SUA şi este membră a NATO şi UE. În termeni tactici, avem forțe SUA pe teritoriul nostru şi o facilitate SUA din cadrul Sistemului antirachete balistice al NATO funcţională.

În plus, în contextul situației de la frontierele Ucrainei, SUA şi Franţa s-au anunţat gata să deplaseze trupe suplimentare pe teritoriul României, în termenii Articolului 5 din Tratatul NATO. Spania, Danemarca şi Marea Britanie doresc şi ele să trimită forţe în regiune.

De fapt, România nu a avut niciodată o situație de securitate mai bună.

Cu toate acestea o confruntare armată la graniţele ţării noastre nu este de dorit. Ucraina nu este Crimeea. Consecinţele tragice ale unei astfel de decizii vor fi mai vizibile la nivel global ca niciodată în istorie, iar costurile economice, sociale şi umane vor depăşi în mod cert cu mult orice estimare. Războiul este cea mai păguboasă soluţie pentru această criză.

Tocmai din acest motiv, România a oferit în cursul săptămânii trecute o alternativă diplomatică, organizând reuniunea miniștrilor de externe din formatul București 9, care cuprinde statele de pe flancul estic al NATO, şi la care a fost invitată să participe şi Ucraina. Discuțiile au subliniat încă o dată necesitatea consolidării flancului estic al NATO, independent de evoluțiile actuale de securitate. Şi, de asemenea, s-a vorbit despre pericolul subminării arhitecturii de securitate europeană, în condițiile deteriorării ei prin mobilizarea masivă de trupe ruse de-a lungul frontierei ucrainene şi în bazinul Mării Negre.

Au apărut mai evidente ca niciodată până acum atât necesitatea de coordonare şi complementaritate în acţiune pe axa NATO – UE, cât și abordarea duală față de Rusia care trebuie să conțină, atât descurajare cât și continuarea dialogului pentru detensionarea crizei.

Dar chiar şi în astfel de situaţii periculoase, fiecare stat trebuie să fie liber să îşi aleagă propria politică externă şi de securitate, iar calea diplomatică de a soluţiona conflictele dintre state rămâne cea mai bună alternativă.

 Deputat PSD, Viorel Sălan