Mihai Panaitescu: “Trebuie să ținem cont de nevoile publicului”
“Teatrul este un element foarte important în societatea noastră. Teatrul poate să ne arate că nu suntem singuri cu problemele noastre și astfel poate să ne dea speranță”, spune Mihai Panaitescu – regizor.
După festivalul internaţional de operă şi cel de jazz, a venit rândul, la începutul lunii septembrie, teatrului să ridice cortina. Teatrul de Artă Deva produce evenimente culturale de neratat în peisajul cultural devean.
Chiar aşa, ce facem cu violoncelul?
Stagiunea de toamnă a început vineri, 6 septembrie 2019, cu premiera spectacolului „Şi cu violoncelul ce facem?”, piesă scrisă de Matei Vişniec, în regia lui Daniel Bucur, avându-i în distribuţie pe Magda Catone, Mihai Panaitescu şi Andreea Pascu.
Personajele piesei lui Vişniec sunt trei anonimi, anexe ala obiectelor ce-i definesc: Voal, Ziar, Baston. Ele decid să suprime singura lor legătură cu Spiritualitatea – artistul.
Distribuția: Magda Catone, Mihai Panaitescu, Andreea Pascu; Muzica– Pedro Negrescu; Light design– Răzvan Breazu; Video – Robert Pop & Ciprian Gavruș; Scenografia -Daniel Bucur; Regia – Daniel Bucur.
Doamna cu Voal, Bărbatul cu Ziar, Bătrânul cu Baston sunt trei personaje arhetipale, într-un loc al aşteptării, fără timp, fără spaţiu. Ei reprezintă umanitatea, aflată la limita unei evoluţii care-i poate duce către “potop” sau puritatea “vibraţiei” divine.
Doamna cu Voal, Bărbatul cu Ziar, Bătrânul cu Baston sunt ajunşi aici la capătul unui drum de-o viaţă, a unei existenţe umane contorsionate, o ultimă oprire înaintea veşniciei morţii, o ultimă “sală de aşteptare”. Acest loc ar trebui să însemne reculegere, împăcare, liniştire şi acceptare. În loc de toate acestea cei trei se comportă ca şi cum nu au înţeles locul unde se află, dar nici ce va urma. Se ridică şi se revoltă împotriva singurului element precis, armonic şi articulat, muzica, vibraţia. Se agaţă cu toţii de acest element care-i deranjează până la exasperare, prin funcţia sa de incantaţie, de “rugăciune” repetitivă, obsedantă, hipnotică. Nu vor nici în ceasul din urmă să accepte să asculte, să vibreze altfel decât la auzul propriilor vorbe lipsite de sens şi finalitate, banale. Vor să-şi trăiască viaţa până la ultima picătură, aşa cum a fost tot timpul pentru ei: lipsită de sens şi substanţă. Reuşesc. Sunt în stare de acte de violenţă, chiar de crimă, pentru a-şi apăra nimicnicia. Îl elimină în cele din urmă pe Bărbatul cu violoncel. Acum sunt din nou în lumea lor familiară, simplă, călduţă. Un singur element, violoncelul, rămas aparent accidental în spaţiul “sălii de aşteptare”, tulbură şi aduce obsesiv întrebarea “Şi cu violoncelul ce facem ?”.
Momentele de comedie se succed, în spaţiul straniu şi sufocant, rupând ritmul şi purtând publicul către finalul apăsător, dar plin de semnificaţie.
Nici o clipă spectatorul nu este lăsat să răsufle, să se “plictisească”. Se trece abrupt şi direct de la comedie la tragedie. Se joacă cu sufletul la gură, concentrat, dens.
Elementele de teatru expresionist articulate prin costume, dar mai ales prin umbrele pe care le aruncă personajele pe pereţii şi fundalul scenei, au contribuit decisiv la senzaţia de spaţiu fără timp, suspendat la limita veşniciei morţii”, precizează Daniel Bucur.
“Funcţionăm ca un teatru de repertoriu”
„Noi suntem un teatru de proiect. Toţi artiştii sunt colaboratori, angajaţi cu drepturi de autor, dar avem o echipă de tineri, vreo zece studenţi care sunt permanent aici în teatru. Dezvoltăm o activitate teatrală după modelul Piatra Neamţ, care era un fel de „Bulandra” pe vremuri. Se întâmplă un miracol cu acest teatru care până nu demult nici măcar nu exista, trăia din amintirea teatrului de Revistă. Acum funcţionăm ca un teatru de repertoriu, pentru că producţiile noastre se joacă regulat, există premiere aproape lună de lună. (În această lună avem trei premiere!) Şi există un public câştigat pe care noi l-am adus la teatru”, a declarat directorul Teatrului de Artă Deva.
Mihai Panaitescu spune că proiectul instituţiei se bazează pe patru „piloni”: piesele autorilor clasici, care se adresează unui public matur, pretenţios şi avizat; teatrul pentru copii; festivalurile internaţionale „Hunedoara lirică” şi Deva Performing Arts; teatrul pentru adolescenţi – un segment de public neglijat, în general, care nu se mai regăseşte nici în piesele pentru copii, nici în cele pentru adulţi. Acest „pilon” este un proiect la care se lucrează cu multă atenţie în ultimul timp.
Spectacolul „N/O Iubeam “
În 10 septembrie devenii au fost invitaţi la premiera spectacolului „N/O Iubeam “- un scenariu dramatic de Ioan Peter, după Anna Gavalda, în regia Antonellei Cornici. Aflată la prima colaborare cu Teatrul de Artă Deva , regizoarea Antonella Cornici a ales să aducă în atenţia publicului un subiect sensibil: „cum ar fi fost viaţa … dacă am fi avut curaj să ne despărţim …“ În rolul masculin, publicul va avea ocazia să îl revadă pe Cosmin Creţu (Giurgiu) iar rolul feminin are distribuţie dublă -Anca Pascu/Viorica Bulgac. Autoarea textului original Anna Gavalda spunea despre acest spectacol că este pentru ”adulţii care trebuie să fie treziţi din somn”.
Distribuţia: Cosmin Creţu, Anca Pascu/ Viorica Bulgac; regia: Antonella Cornici.
Povestea lui Hansel şi Gretel într-o lumină nouă
Teatrul de Artă Deva nu a uitat nici de cei mici! Cea de a treia a premieră din stagiunea 2019-2020 li s-a adresat.
„Adevărata poveste a lui Hansel şi Gretel”, regia Marian Stan, a prezentat povestea într-o lumină nouă dar extrem de amuzantă. Cei mici au avut ocazia să interacţioneze cu actorii Roxana Olşanschi,Viorica Bulgac, Laurenţiu Lungu, Laura Tulac şi Aurel Gheorghe, premiera a avut loc în 20 septembrie.
Din distribuţie au făcut parte Roxana Olşanschi, Viorica Bulgac, Laurenţiu Lungu, Laura Tulac şi Aurel Gheorghe, în regia lui Marian Stan.
Maria Hogman