Klaus Iohannis s-a decis: vrea să huzurească încă cinci ani la Cotroceni
O caricatură de președinte precum Klaus Iohannis sper ca România să nu mai aibă niciodată. După Traian Băsescu care a pus bazele statului mafiot așa cum singur recunoștea într-o discuție privată făcută public, Iohannis s-a dovedit a fi soluția perpetuării sistemului gândit și pus în operă vreme de un deceniu de Traian Băsescu. Un “stat de drept” construit pe bază de dosare în care cei mai importanți lideri politici au fost decimați , demonizați și prezentați opiniei publice ca fiind indezirabili. Ca argument stau achitările pe “bandă rulantă“ date de instanțele de judecată celor mai importanți lideri politici care scoși din sediul DNA cu cătușele la mâini au fost etichetați cu anatema de penali. Ghinion, ar spune Klaus Iohannis de la fereastra uneiea din cele șase case dobândite din banii strânși din meditații. Tot de la fereastra uneia din cele șase case prima doamnă aplauda în urmă cu două zile mulțimea adunată pe la geamuri. Puteau fi mai mulți dar probabil au fost nevoiți să se împartă în șase cete.
La aproape patru ani de la înscăunarea sa la Cotroceni, Klaus Iohannis nu ne poate spune nimic despre mandatul său. România a lipsit cu desăvârșire în plan extern singura preocupare a președintelui fiind excursiile lungi și dese prin diferite colțuri ale lumii. Această lehamite a președintelui Klaus Iohannis față de fișa postului s-a materializat într-o incompetență crasă și o lipsă totală de înțelegere a problemelor din societatea românească.
La fel ca și predecesorul său Traian Băsescu, astăzi, Iohannis flutură steagul dreptății. Erijat în liderul celor care protestează în stradă, Iohannis este decis să transforme ura și dezbinarea românilor în voturi. Așa cum cocoțat pe valul de emoție generatat de tragedia de la Colectiv și-a pus “ guvernul meu” și de această dată Iohannis încearcă să genereze valuri de emoție alimentate de ură în societatea românească. O stare de spirit care transformată în voturi să-i poată aduce beneficii personale: încă cinci ani de huzur la Cotroceni.
Iulian Stroia