Parlamentul României a ratificat modificarea Tratatului Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, care permite implementarea Mecanismului european de Redresare și Reziliență.

Toate statele europene trebuie să ratifice acest document, pentru ca Uniunea Europeană să poată pune în practică Mecanismului de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro.

Mecanismul european de Redresare și Reziliență este un nou instrument financiar al UE apărut în contextul răspunsului UE la criza declanșată de pandemie.

În urma unor lungi negocieri purtate vara trecută la nivel european, președintele Klaus Iohannis a obținut pentru România 29, 2 miliarde de euro prin Instrumentul de Redresare și Reziliență și 50 miliarde de euro în cadrul financiar 2021-2027 (fondurile europene clasice).

În total, vorbim de 79,2 miliarde de euro investiții pentru dezvoltarea României în anii ce vin prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene clasice, pe lângă bugetul de stat, o oportunitate pe care România nu a mai avut-o în istorie.

Mecanismul de redresare și reziliență are ca principal obiectiv redresarea economică rapidă prin asigurarea resurselor financiare necesare unor proiectelor de investiții ce se pot realiza până în 2026 (cel puțin 37% din totalul fondurilor trebuie să susțină obiectivele de mediu ale UE, iar 20% tranziția digitală).

Mecanismul are ca obiectiv și creșterea rezistenței economiilor și societăților europene în fața unor posibile crize viitoare (economice, pandemice, naturale etc.), în special prin înfăptuirea unor reforme legate de recomandările specifice fiecărei țări . Recomandările publicate cu regularitate de Comisie în ultimul deceniu vizează modalitățile prin care statul membru UE poate stimula crearea de locuri de muncă, investițiile și creșterea economică, menținând în același timp finanțe publice solide.

Obiectivele de investiții trebuie finalizate până în 2026, de aceea se pot califica doar proiectele mature, cel mai adesea aflate în stadiu avansat de pregătire cu documentația tehnică, studii de fezabilitate etc.

După consultări interne și consultări prealabile cu Comisia Europeană care asigură asistență tehnică, planurile trebuie depuse de către Guvernele statelor membre spre evaluare la Comisia Europeană în prima jumătate a anului 2022 și aprobate de Consiliu.

PNRR nu este singurul instrument pe care România îl are la dispoziție pentru dezvoltare, ci completează cele circa 50 de miliarde de euro fonduri europene clasice din exercițiul financiar 2021-2027 și bugetul de stat.