Sunt prezentate figurine miniaturale care redau imaginea unor specii de animale prezente în viața comunităților preistorice stabilite în jurul Măgurii Uroiului

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iunie, o nouă categorie de piese în cadrul proiectului intitulat „Exponatul lunii”, piese ce pot fi admirate în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Este vorba despre șapte figurine miniaturale care redau imaginea unor specii de animale prezente în viața cotidiană a comunităților preistorice stabilite în jurul Măgurii Uroiului, sit arheologic cunoscut şi prin toponimele Măgura, Dealul Uroiului sau Muntele de Aur (în limba maghiară Arany Hegy). Acesta se găseşte în sud-vestul Transilvaniei, fiind amplasat în aria administrativă a judeţului Hunedoara, pe teritoriul comunei Rapoltu Mare, sat Rapoltu Mare, şi pe raza localităţii Uroi, oraş Simeria.

Piesele au avut rolul de idoli sau de amulete

Din cele peste 20 de artefacte descoperite în timpul cercetărilor de la Măgura Uroiului, aparținând reprezentărilor animaliere, au fost expuse șapte piese, cinci dintre acestea având caracteristici specifice taurinelor, iar două fiind apropiate de specia cabalinelor. Reprezentările sau plastica zoomorfă din situl arheologic menționat este identică cu canoanele care existau în epoca fierului (cca. 1100-700 î.Hr.), în centrul și sud-estul Europei. Aici semnalăm modelarea atentă după câteva criterii a pieselor, cum ar fi sugerarea unor elemente anatomice distinctive, cum sunt coarnele, coada sau coama animalului. Un element comun pentru plastica preistorică de la Măgura Uroiului a fost modelarea picioarelor animalelor asemenea unor conuri alungite.

Un aspect „pe care dorim să-l semnalăm, în contextul expunerii celor șapte figurine zoomorfe, este în legătură cu semnificațiile pe care le puteau avea în preistorie astfel de obiecte miniaturale, care întruchipează în lut imaginea unor specii de animale precum calul sau taurul. Interpretările și răspunsurile oferite de arheologie, privind prezența unor astfel de figurine în siturile preistorice, au avut în vedere, cel mai frecvent, latura spirituală, pieselor fiindu-le atribuit rolul de idoli sau de amulete. O altă ipoteză subliniază latura economică, plastica zoomorfă redând o parte din speciile de animale crescute și consumate în interiorul comunităților preistorice. În contextul schițării doar a unor elemente anatomice pe figurinele zoomorfe preistorice, mai recent se consideră că rolul figurinelor a fost acela de jucării, făcând parte din jocul copiilor de acum aproape trei milenii”, precizează arheologii dr. Ioan Alexandru Bărbat și dr. Antoniu Tudor Marc în textul de prezentare a pieselor.