Așa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Ministerul Sănătății are datoria de a asigura prevenția pentru sănătatea publică.

 Distribuția pastilelor de iod către populație se face de ani de zile în alte state, deci cu atât mai mult acum în contextul războiului din Ucraina. Chiar dacă riscul nuclear este foarte puțin probabil, Comisia Europeană recomandă stocurile și distribuția pastilelor de iod. Regretele japonezilor după accidentul nuclear de la Fukushima a fost că nu au distribuit anterior pastilele de iod, pentru că este imposibil să faci acest lucru în 48 de ore de la un astfel de incident.

DACĂ OAMENII VOR LUA PREVENTIV ACESTE MEDICAMENTE, FĂRĂ A FI EXPUȘI RISCULUI?

Ministerul Sănătății va desfășura o companie națională de informare în care va explica cetățenilor că aceste medicamente trebuie luate DOAR dacă autoritățile comunică acest lucru, în urma unui incident cu risc nuclear.

DE CE DISTRIBUȚIA SE FACE PRIN INTERMEDIUL MEDICILOR DE FAMILIE CARE SUNT RETICENȚI SĂ FACĂ ACEST LUCRU?

Medicii de familie sunt singurii care au baza de date a pacienților și competența medicală de a acorda aceste medicamente.

Nici DSP, nici autoritățile locale nu au ambele competențe. Fie nu au infrastructura necesară și evidența tuturor pacienților, fie nu au competența medicală.

Asigurarea prevenției este una dintre principalele funcții ale medicinei de familie. Acțiune de distribuire a unor medicamente cu scop preventiv este o atribuție acoperită prin contractul cadrul cu casele de asigurări.

NU ESTE O CHELTUIALĂ MARE ȘI INUTILĂ?

Costul pastilelor este foarte mic (1 leu/tabletă)

Acestea au o durată de valabilitate relativ lungă, de 3 ani.

Acțiunea ar fi trebuit făcută periodic și înainte de războiul din Ucraina, mai ales după ce România a avut experiența cu Cernobîl.

Viorel Sălan – Deputat PSD