Leo are 16 ani și a învăţat de mic să lupte pentru visele lui. A crescut la marginea Devei, într-o casă de pe strada Carierei și într-o familie simplă, cu cinci copii, care l-a învăţat să respecte oamenii şi să stea departe de conflicte.  Format de bunic cu frică de Dumnezeu și instruit de tată să-și țină ochii-n pământ, copilul are ambiția să dea o lecție de modestie și bun simț în comunitatea lui.

 Merge la școală, să învețe carte și face sport, ca să-și consume energia

„Prin tot ce fac, încerc să fiu un exemplu pentru toți copiii romi. În familia noastră, copiii merg la școală, iar bărbații, la muncă. Bunicul a lucrat 40 de ani, la fosta întreprindere de gospodărire a orașului, iar tata merge la lucru în fiecare dimineață”, explică adolescentul care a încheiat clasa a VIII-a cu note de 8 şi 9 la materiile preferate. Îi plac geografia, istoria, educaţia tehnologică şi sportul. Matematica și fizica îi par mai complicate, dar tot a reușit să obțină o medie generală de peste 7,50.  Din toamnă, Leo va fi elev în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

 „Mi-am ales profilul ‘Estetică şi igiena corpului omenesc’, pentru că vreau să învăţ o meserie – să pot avea un venit sigur şi stabil. Peste câțiva ani, îmi doresc să deschid o frizerie și să-mi cumpăr o mașină din bani munciți cu mâinile mele”, mai spune adolescentul care nu pleacă nicăieri în vacanţă, pentru că nu are cu ce. Așa că-și împarte timpul între sport şi treburile din gospodărie.

 La șapte ani, a descoperit că-i place boxul

Mişcările de bază şi primele tehnici le-a învăţat de la un unchiu şi un verişor, pasionaţi, la rândul lor, de sporturile cu mănuşi.

 „Aveam prea multă energie şi ştiam că sportul mă poate ajuta să o consum. Antrenamentele îmi dau o stare de bine. Am început să am încredere în mine și am simțit că devin mai rezistent – și fizic, şi mental. Sac de box şi mănuşi am avut mult mai târziu. Mi le-a cumpărat tata când și cum a putut. Până atunci, mi-am făcut singur echipamente pentru exerciţiile de forţă”, explică Leo, care păstrează încă primele haltere meşterite de el dintr-o bară metalică şi două bidoane din plastic, umplute cu ciment.

Cu fiecare pumn pe care îl trimitea în sacul de box, adolescentul își vărsa furia şi nemulţumirile. Până acum două luni, când sacul lui s-a făcut praf.

„Îmi pierd răbdarea când lucrurile nu se petrec așa cum îmi doresc. Nu-mi place dezordinea și detest minciuna și oamenii care mă dezamăgesc. Dar tata m-a învăţat să fiu politicos şi să nu critic pe nimeni. Iar dacă mă ceartă cineva, să plec capul şi să merg mai departe. La fel mă învață și sportul – reguli, disciplină şi bun simţ. Boxul mi-a canalizat constructiv furia”, povesteşte băiatul.

 De aproape un an, Leo practică kickboxingul

„Este un sport mai complex decât boxul și implică mai multe mișcări și strategii, combinând loviturile de pumn cu lovituri de picioare, coate și genunchi. Am fost coleg de clasă cu nepotul antrenorului și el m-a convins să vin la sala de sport. Se antrenează acolo 20 de copii și mulți provin din familii defavorizate”, explică adolescentul, care s-a decis să încerce, cândva, și Artele Marțiale Mixte pentru că includ și lupte la sol.  Până atunci, le sugerează tuturor copiilor să practice un sport.

 „Pentru că sportul unește oamenii. Te educă și te formează, dar te și ajută să-ți faci prieteni adevărați”, mai spune Leo, adăugând că sporturile de contact înseamnă disciplină și autoapărare. Nu violență! Și tocmai de aceea, sala de sport este cel mai sigur mediu pentru antrenamente – și nu strada sau curtea școlii.

Aceasta este, pe scurt, povestea unui băiat de 16 ani, de pe strada Carierei. Un adolescent care este de părere că nu face nimic deosebit așa încât să te oprești în loc și să-i asculți povestea. Modest și mult prea timid, nu i-a plăcut niciodată să iasă-n față. Nici măcar în fotografia surprinsă în sala de antrenament – în care abia dacă-l zărești printre colegi, în dreapta imaginii.

Direcția de Asistență Socială Deva