Cele mai relevante realizări ale programul de guvernare, după șase luni de la instalarea cabinetului Dăncilă, demonstrează preocuparea pentru rezolvarea marilor probleme ale românilor – salarii și pensii mai mari, stabilitate, dezvoltare.

 Creșterea economică sănătoasă este confirmată de cifrele din macroeconomie:

Veniturile la bugetul de stat au fost în primele 6 luni din 2018 cu 12% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

În vistieria statului au intrat cu aproape 15 miliarde lei în plus față de primul semestru al anului trecut.

Lunar, acest lucru înseamnă o creștere de 2,5 miliarde lei sau 530 de milioane euro. Acest surplus a fost folosit pentru a susține creșterile de venituri ale populației, precum și creșterile cu investițiile publice.

Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la salariat a adus la buget un plus de 12,6 miliarde lei, cu aproape 37% mai mult decât anul trecut, fără a-i afecta nici pe angajați, nici pe angajatori.

Beneficiul transferului contribuțiilor se vede și în reducerea cu aproape jumătate a deficitului de la bugetul de pensii.

S-au deblocat programele europene și s-a recuperat din decalaj. Acum România are 19% absorbție, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 20%. Pentru finalul acestui an obiectivul este un nivel de absorbție de 25%.

Investițiile publice au crescut cu mai mult de jumătate din suma de anul trecut; au ajuns la 9,1 miliarde de lei.

Investițiile străine directe au crescut cu aproape 66%, ceea ce ne arată că, din fericire, investitorii nu se lasă impresionați de știrile false și alarmiste lansate de criticii Guvernului.

Succesul măsurilor macroeconomice a fost transferat imediat în buzunarele românilor prin măsuri sociale:

După un an și jumătate, șomajul este la cel mai mic prag istoric din ultimii 30 de ani – sub 3,5%.

Am majorat pensia minimă garantată, exact așa cum era prevăzut în program, de la 520 lei, la 640 lei – o creștere cu 23%.

Încurajăm crearea de locuri de munca: acordăm o subvenție de 2.250 lei pe lună pentru angajator; acordăm o primă de angajare de 1.000 de lei și pentru cel care iese din șomaj.

O măsură deosebit de importantă pentru pensionari este creșterea plafonului de venit pentru cei care pot beneficia de medicamente compensate cu 90%.

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap s-au dublat față de decembrie 2016.

Șantierul Naval Mangalia revine în proprietatea majoritară a statului român

Astăzi s-a finalizat tranzacția prin care șantierul naval Mangalia trece în proprietatea majoritară a statul român. Este pentru prima dată după Revoluție când se realizează o astfel de procedură, care a impus, inclusiv modificarea de urgentă a legislației necesare – dovada determinării PSD de a dezvolta obiectivele economice de importanță națională.

Prin tranzacția finalizată, statul român deține 51% iar Damen Shipyards Group 49% din acțiuni și managementul operațional al șantierului naval Mangalia.

În 4 luni, guvernarea PSD-ALDE a reușit deblocarea unei situații care amenința locurile muncă și traiul a mii de familii, găsind o soluție care apără interesul național.

De astăzi activitatea șantierului poate fi reluată și revitalizată.

Guvernul asigură transferul de urgentă în Belgia a doi muncitori electrocutați la mina Pinoasa

Executivul a dat curs cererii familiilor pacienților care au solicitat o a doua opinie și transferul într-o clinică din străinătate, după ce una dintre victime ajunsese la spitalul de urgență Floreasca și cealaltă la Spitalul de Arși.

Ministerul Sănătății obținuse și acceptul de transfer al clinicii AKH din Viena.

Starea victimelor a fost evaluată de echipele medicale care au decis transferul la Grand Hosptal de Charleroi (GHdC) din Belgia, astăzi fiind îndeplinite toate procedurile necesare.

Ministrul Sănătății s-a implicat pentru a urgenta demersurile cuvenite.

Agenția Națională pentru Arii Protejate preia custodia ariilor protejate

Înființarea acestei Agenției a fost impusă de necesitatea protecției reale, unitare a zonelor protejate dar și a deblocării proiectelor de infrastructură. Nimic nu împiedică ONG –urile de profil să se implice, în continuare, în acțiuni specifice de conservare a mediului.

Măsura a fost luată pentru a depăși criza de infrastructură a României, având în vedere că actualii custozi, prin felul în care au comunicat situația din teren, au condus la blocarea unor proiecte de infrastructură.

Așa s-au produs blocaje și costuri suplimentare de sute de milioane de euro pe speculații neconfirmate de realitate – de la protejarea liliecilor, amfibienilor ori gândacilor, până la pasaje scumpe de trecere a urșilor într-o zonă în care nu mai fuseseră văzuți urși de 40 de ani.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, va prelua atribuțiile custozilor, va asigura o administrare eficientă a ariilor naturale protejate și un proces unitar, coerent, de evaluare și emitere într-un termen corect a avizelor în cadrul procedurilor de reglementare.

În acest fel se vor elimina situațiile de depășire a termenelor de realizare și blocajele în realizarea proiectelor de infrastructură, cauzate de lipsa de cooperare și comunicare cu custozii în ceea ce privește transmiterea informațiilor reale, din teren.

În egală măsură Guvernul va avea garanția obiectivității și a respectării tuturor normelor legale privind măsurile de conservare impuse încă din faza realizării studiilor de fezabilitate, a evaluării corecte a termenelor de execuție și a costurilor, care nu vor mai fi încărcate, pe parcurs, cu lucrări suplimentare, ”neprevăzute”.

Împreună cu legea parteneriatului public-privat, această ordonanță privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Protejate va permite demararea marilor investiții în infrastructură până la sfârșitul acestui an.

Un alt beneficiu va fi și creșterea gradului de accesare a fondurilor europene, care a fost împiedicată din cauza problemelor cu avizele de mediu. Noua legislație simplifică procedurile de acordare și reacordare a avizelor de mediu, respectând toate standardele privind siguranța și protejarea mediului.

Gestionarea unitară va reduce inclusiv riscul de infringement cu care România s-a confruntat din cauza aplicării neunitare a legislației din domeniul mediului și a neacordării autorizațiilor de mediu.

Candidaturile depuse pentru conducerea DNA

Scandalurile care au afectat credibilitatea DNA, precum și atitudinea contestatară, de impunitate, a președintelui Iohannis cu privire la respectarea normelor legale i-au ținut deoparte pe profesioniști de drept de depunerea candidaturilor pentru conducerea DNA.

Lipsa de motivație, de determinare și implicare a procurorilor valoroși în concursul pentru șefia DNA este justificată de ceea ce s-a întâmplat cu candidatura la șefia DIICOT. Întreaga procedură legală a fost parcursă, nimic n-ar fi trebuit să împiedice efectiv nominalizarea de către președintele Iohannis a candidatului propus (la 14 mai) de ministrul Justiției și avizat (pe 5 Iunie) de CSM, și totuși Iohannis a refuzat să semneze decretul chiar și în termenul anunțat prin propria-i promisiune.

Abia astăzi, după mai mult de o lună și jumătate de la avizul CSM, Iohannis a semnat decretul de numire a noului șef DIICOT; și nu e nicio coincidență că a făcut-o în ultimul moment, tocmai pentru a evita acuzele întemeiate că subminează credibilitatea numirilor legale ale procurorilor șefi.

La fel de nociv pentru încrederea într-o desemnare reală, pe baza unor criterii profesionale, la șefia DNA este și precedentul creat de Kovesi. Numirea Laurei Kovesi la DNA a fost rezultatul trocului politic dintre oamenii momentului, T. Băsescu și V/ Ponta; atunci a fost silită să-și dea demisia din funcția de ministru al Justiției Mona Pivniceru, care declanșase (inutil, după cum s-a demonstrat) procedurile legale pentru selecția propunerilor la șefia DNA.

Tot la capitolul proceduri încălcate/decizii arbitrare se înscrie și confirmarea de către Traian Băsescu a Laurei Kovesi ca procuror general, în pofida avizului negativ al CSM. Aceeași legislație funcționează și-n prezent!

Ministrul Justiției a dat asigurări că de acestă dată întreg procesul de propunere -avizare – numire a unui nou procuror șef la DNA va fi deplin legal și ÎN AFARA ORICĂRUI TROC POLITIC.

Este maximul care se poate face, și PSD susține pe deplin acest lucru, atât timp cât intrarea în vigoare a modificărilor la Legea 303/2004 privind statutul magistraților a fost încă odată amânată de Johannis prin contestarea la CCR.

Ministrul Justiției a anunțat oficial că va accepta candidaturile profesioniștilor care nu s-au implicat și nu s-au manifestat politic, care au respectat codul de conduită profesională.

În contextul scandalurilor care au măcinat instituția, este firească ca prioritatea noului șef DNA să fie reorganizarea Direcției pentru ca DNA să ajungă o instituție independentă, profesionistă, deasupra oricărui joc politic și bazată strict pe lege.

Președinta ICCJ joacă politic

Lumea Justiţiei a formulat la CSM și Inspecţia Judiciară sesizare disciplinară în vederea excluderii din Magistratură a Cristinei Tarcea.

În cel mai bun caz, vorbim despre violarea flagrantă a codului de conduită profesională, când judecătorul cu cel mai înalt rang din România face politică la televizor. Este imoral ca un magistrat – orice magistrat – să afișeze un astfel de comportament. Cu atât mai mult nu este normal ca preşedinta Înaltei Curţi de Casație și Justiţie să facă referiri negative cu privire la o decizie a Curţii Constituţionale şi la acţiunea perfect constituţională a ministrului Justiţiei care a declanşat revocarea procurorului șef DNA! În cel mai rău caz, CSM va stabili dacă Cristina Tarcea nu a încălcată și legea prin declarațiile sale.

Este incalificabil că șefa ÎCCJ neagă dreptul legal al ministrului Justiției de a-și exercita atribuțiile în privința revocării procurorului șef DNA :

Cristina Tarcea ”Nu mi se pare normal ca iniţiativa revocării să pornească din mediul politic, nu mi se pare normal ca un ministru al Justiţiei să sesizeze Curtea Constituţională pe un aspect până la urmă comun al revocării unui procuror şef, nu mi se pare normal ca acelaşi aspect să ridice probleme de revocare, de suspendare a preşedintelui ţării. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect şi nu mi-aş mai dori să se întâmple”

Prin această abordare partizană, șefa ÎCCJ ignoră sau contestă implicit încălcările Constituției comise de L.C. Koveși și deciziile corespunzătoare ale CCR, ignoră sau contestă raportul ministrului Justiției privind abaterile legale și profesionale constatate.

Cristina Tarcea și-a depășit atribuțiile, a încălcat codul deontologic al magistraţilor, pentru că a emis păreri care vizau dosare aflate pe rolul ÎCCJ, pentru că a ameninţat judecătorii din instituția pe care o conduce și pentru că a emis păreri politice partizane, manifestând critici faţă de actuala putere parlamentară şi susţinându-l implicit pe Klaus Iohhanis, politicianul care a numit-o în funcţie.

Este evident că orice acţiune a şefei ÎCCJ care interferează în actul de justiție, inclusiv prin grăbirea procedurilor, este în fapt o formă de presiune care aruncă o serioasă suspiciune asupra garanțiilor privind desfăsurarea unui proces corect în stabilirea adevărului.

Prin declaraţiile sale, şefa ÎCCJ se poziționează în afara profesiei de magistrat și de partea unor actori politici; sugestiv în acest sens este și vehiculul media ales de dna Tarcea pentru a-și trasmite mesajul, respectiv Realitatea TV.

Este responsabilitatea Inspecţiei Judiciare şi a secţiei de judecători a CSM să facă evaluarea și să decidă sancționarea acestor derapaje.

Biroul de Preă al PSD