Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) consideră că pentru țara noastră se deschide, în următoarea perioadă, o fereastră de oportunitate, o șansă unică, din perspectiva dimensiunii sumelor care provin din surse europene la care vom avea acces și cu care vom putea să finanțăm proiecte care să ne ajute să facem un salt în dezvoltare și modernizare.

„Economia României are nevoie de demararea Planului European de Redresare și Reziliență, conform calendarului deja stabilit. Termenele acțiunilor pregătitoare necesare pentru intrarea în vigoare a planului european încep să se apropie și trebuie respectate. Până la sfârșitul lunii aprilie, Guvernul trebuie să finalizeze și să depună la Comisia Europeană (CE) proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar Parlamentul României trebuie să finalizeze ratificarea deciziei privind resursele proprii ale UE. Se așteaptă ca această decizie să fie luată cât mai repede de toate statele membre astfel încât Mecanismul European de Redresare și Reziliență de 672, 5 miliarde de euro să poată intra în vigoare”, a afirmat europarlamentarul Iuliu Winkler, liderul UDMR Hunedoara într-o conferință de presă. Conform acestuia, adoptarea de către toate statele membre a deciziei privind resursele proprii ale UE este necesară pentru declanșarea operațiunii de împrumut de pe piețele financiare.

Europarlamentarul UDMR a subliniat faptul că respectarea termenelor este importantă pentru ca statele membre, inclusiv România, să poată beneficia de pre-finanțarea proiectelor cuprinse în propriile lor planuri de redresare și reziliență. ”Aceste avansuri pot fi primite după ce se obține aprobarea din partea CE pentru planul național de redresare și reziliență. În cel mai optimist scenariu, România ar putea avea acces, încă din vara acestui an, la o pre-finanțare de 3,95 miliarde de euro, această sumă reprezentând 13% din întreaga valoare alocată țării noastre prin PNRR. Finanțarea totală prin PNRR este de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 sunt granturi, iar 15 miliarde vor fi împrumuturi. Vă reamintesc că în Parlamentul European (PE) am reușit să majorăm de la 10% la 13% valoarea pre-finanțării în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. De asemenea, tot în PE s-au adus clarificări cu privire la prioritățile Mecanismului de Relansare și Reziliență. Practic am îmbogățit numărul priorităților, iar acest lucru este important pentru România pentru că în acest fel planul cadru european acoperă toate necesitățile de finanțare ale țării noastre”, a explicat deputatul european. Conform modificărilor aduse în PE, Planul European de Redresare și Reziliență are șase direcții: tranziția verde și ecologizarea; tranziția digitală; competitivitatea și coeziunea economică; coeziunea socială; consolidarea instituțiilor publice; politicile pentru tineret.

„Extinderea direcțiilor permite finanțarea proiectelor importante pentru România. De exemplu, la capitolul tranziției verzi vom putea să marșăm pe creșterea eficienței energetice, să continuăm programele de alimentare cu apă și realizarea rețelelor de canalizare, să extindem sistemul de irigații și să modernizăm infrastructura pentru transportul feroviar. În privința digitalizării, prioritatea cea mai importantă cred că este digitalizarea educației, dar va putea fi finanțată digitalizarea serviciilor publice.

La capitolul coeziunii economice vom finanța infrastructura de transport rutier. În privința  competitivității, vom pune accent pe sprijinirea sectorului IMM, iar la coeziunea socială, vom finanța proiectele de dezvoltare locală. Finanțările aferente politicilor de tineret vor viza reducerea abandonului școlar, programul de construire de creșe, dar și domeniul sportiv”, a spus Winkler.

În opinia sa, pregătirea temeinică a PNRR și colaborarea dintre Guvern și autoritățile locale este foarte importantă deoarece până la finalul  anului  2023 proiectele trebuie inițiate și atribuite, iar execuția tuturor proiectelor trebuie finalizată până în 2026, în cazul acestora nefiind permisă extinderea finanțării peste termenul amintit.

„Nu trebuie să uităm că PNRR este o resursă financiară suplimentară care se derulează în paralel cu programele bugetare obișnuite ale UE. Resursele necheltuite din bugetul UE 2014-2020 sunt încă disponibile până în anul 2023, atunci când se va termina execuția bugetară de 7 ani a UE conform regulii N+3. În același timp, va intra în vigoare și bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Apoi, există și alte resurse suplimentare cum sunt cele din Fondul de Tranziție Justă sau din programul de împrumut cu garanții europene InvestEU derulat prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Toate aceste posibilități trebuie utilizate, ele urmând să ajute la relansarea economică a României, dar și la rezolvarea marilor probleme sociale care își așteaptă soluția de prea mult timp”, a adăugat Iuliu Winkler.