Iulius Firczak: La 1 Decembrie 1918, rutenii au fost trecuţi în Rezoluţia de la Alba-Iulia
De la înfiițarea ei, UCRR a militat pentru revitalizarea sentimentului național în rândul rutenilor care locuiesc în interiorul granițelor României.
Uniunea Culturală a Rutenilor din România a luat ființă în anul 2000 ca o necesitate imediată de organizare a minorităților rutene. Încă de la inființare Uniunea a militat pentru promovarea valorilor democrației, ale statului de drept în scopul dezvoltării durabile a societății românești.
Iulius Firczak: Rezoluţia de la Alba – Iulia, pentru noi, rutenii, este un document foarte important ce atestă prezenţa noastră pe aceste meleaguri
„Românii, la fel ca şi rutenii, au avut neşansa să se afle aşezaţi acolo unde Samuel P. Huntington, în cartea sa – Ciocnirea Civilizaţiilor, a trasat o falie între est şi vest, între două civilizaţii, între Imperii, între religii. Această aşezare poate că în anumite momente nefastă pentru ruteni, a dat naştere unei istorii tumultuoase. Să încercăm să ne imaginăm istoria popoarelor din Europa ca pe un mare puzzle şi să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă la 1410, la Grunwald, acolo unde armata Lituaniei a învins armata cavalerilor teutoni, bătălia nu ar fi fost câştigată de către lituanieni, în condiţiile în care toate cărţile de istorie atestă că două treimi din armata lituanienilor era formată din ostaşi ruteni.
A fost bătălia decisivă a războiului polono- lituaniano-teutonic şi una dintre cele mai mari bătălii ale evului mediu european. Cât de mulţi au fost rutenii în comunitatea polono-lituaniană de l-au determinat pe Arhiepiscopul de Cracovia, la 1595, să trimită o scrisoare Papei Clement al VIII-lea şi să-i ceară să nu accepte unirea Bisericii Ortodoxe Rutene cu Biserica Romei?! Cât de speriat a fost oare de numărul rutenilor din acea comuniune?
În 1596, rutenii au realizat unirea cu Biserica Romei şi cred că acest pas a uşurat drumul românilor din Transilvania, care au reuşit să ia o gură de oxigen peste veacuri şi, 105 ani mai târziu, să se unească cu Biserica Romei şi să dăinuiască în Transilvania. Cât de mulţi au fost rutenii în Bucovina şi cât de mulţi au fost aduşi aici de către austrieci, după 1776, de a fost necesar să se scrie cărţi înainte de Marea Unire, despre încercarea de aşa-zisa rutenizare a Bucovinei?! Toate acestea fac să fie ceva natural faptul că la 1 Decembrie 1918, rutenii au fost trecuţi în Rezoluţia de la Alba-Iulia ca parte integrantă a României Mari.
Rezoluţia consfinţeşte drepturile minorităţilor etnice din Transilvania, iar pentru noi, rutenii, este un document foarte important ce atestă prezenţa noastră pe aceste meleaguri”, a precizat Iulius Marian Firczak, deputat din partea Uniunii Culturale a Rutenilor din România.
Exemplele parlamentarului au continuat cu perioada comunismului, când s-a încercat scoaterea din istorie a rutenilor, prin eliminarea lor din manualele de istorie. Nici măcar la recesământ nu li s-a dat posibilitatea să-şi specifice şi să-şi asume originile. Însă Revoluţia de la 1989 a readus în actualitate dreptatea.
“Noi, rutenii din România, suntem recunoscători poporului român pentru posibilitatea afirmării identității noastre”
“Ziua de 1 Decembrie – Ziua Națională a României, ne determină pe noi, rutenii din România, să reafirmăm că suntem recunoscători poporului român pentru posibilitatea afirmării identității noastre alături de celelalte 19 minorități naționale din țara noastră. Instituțiile fundamentale ale statului român: Parlament, Președinție, Guvern fac posibilă promovarea acestei identități prin legislație și sprijin financiar. De altfel, Grupul Minorităților Naționale este în permanent dialog cu celelalte grupuri parlamentare pentru a conlucra în favoarea interesului național, pe plan intern și extern. Noi, coștientizăm pe deplin faptul că România este membră a Uniunii Europene și, în consecință, nu ne abatem de la acest drum atunci când este solicitată prezența noastră la diverse acțiuni internaționale”, este de părere Iulius Marian Firczak.
„Am fost, sunt și voi rămâne rutean”
“Pentru organizația noastră, este foarte importantă colaborarea în domeniul cultural cu rutenii de pretutindeni. Ea se realizează, în primul rând, în cadrul Congresului Mondial al Rutenilor, atât în plen cât și în comisiile de specialitate ale congresului, care se desfășoară odată la doi ani, iar în perioada dintre congrese în forul decizional statutar – Consiliului Mondial al Rutenilor. Președinții săi, enumerați în succesiunea exercitării mandatului lor: Vasil Turok-Hetes, Alexander Zozuleak, Andrej Kopcza, Paul Robert Magocsi, Djura Papuga și Stephan Ljavinec, au realizat de-a lungul timpului o reprezentare internațională consistentă a etniei noastre. Nu excludem și alte colaborări în măsura în care nu aduc prejudicii cauzei rutenilor și nu este denigrat congresul sau consiliul nostru. Un ultim exemplu este și colaborarea cu rutenii din Podkarpatska Rus – Ucraina, colaborare care a constat în editarea și tipărirea volumului bilingv rutean-român ВІРШИ РУСНАКІВ – POEZII RUTENE a poetului rutean Roșco Volodimir Havrilovici. După anul 1989 organizațiile membre ale CMR, au promovat rutenismul pretutindeni în lume, în special în Europa Central Răsăriteană și în America de Nord. Rutenii din România sunt mândrii că uniunea noastră este membră cu drepturi depline a acestor organisme internaționale rutene. Datorită implicării noastre permanente în această muncă de promovare culturii, tradițiilor, limbii și spiritualității rutene am avut bucuria și onoarea de a organiza în România, în anii 2007 la Sighetu Marmației și 2015 la Deva, a congreselor mondiale ale rutenilor și a forumurilor mondiale ale tinerilor ruteni. Astfel rutenii de pretutindeni prezenți la aceste manifestări au avut plăcerea de a cunoște, chiar și în parte, tradițiile, folclorul, cultura atât a rutenilor din România, dar și a majorității românești.
Cvasitotalitatea țărilor unde locuiesc ruteni, sunt membre ale Uniunii Europene. Toate acestea ne întăresc convingerea că europenismul asigură un climat deplin favorabil rutenismului. Așteptăm cu încredere clipa când toate țările continentului nostru unde locuiesc ruteni vor fi membre ale Uniunii Europene. De altfel, prima manifestare națională modernă a rutenilor s-a derulat în timpul Revoluției din anii 1848-1849. Atunci liderul spiritual și politic al etniei noastre, Aleksander Duhnovici, a concretizat deviza rutenilor valabilă și azi: „Am fost, sunt și voi rămâne rutean”. Cea de-a treia renaștere națională a rutenilor, concretizată după anul 1989, continuă evoluția ruteană pe un drum ascendent astfel încât să nu existe nici un dubiu cu privire la istoria, existența și continuitatea rutenilor”, a completat Francisc Gal.