O vară sub semnul incertitudinii guvernamentale…  Stabilitatea statului este pusă la grea încercare de o criză politică profundă, amplificată de faptul că, încă din luna mai a acestui an, România este condusă de un premier demis. Această situație de interimat prelungit și de vid de viziune executivă a lăsat marile domenii strategice fără o direcție clară. Într-un asemenea context de instabilitate, Parlamentul României a fost convocat în sesiuni extraordinare de urgență pentru a repara neajunsurile guvernării și pentru a asigura continuitatea activității statului.

Decizia de a convoca sesiunile parlamentare extraordinare în această lună nu a fost una formală, ci o necesitate

Când Executivul se dovedește incapabil să livreze soluții rapide sau ia măsuri pripite care pun în pericol securitatea națională, puterea legislativă devine singura capabilă să protejeze interesele românilor. În această perioadă, s-a lucrat atât în comisiile parlamentare de specialitate, cât și în plen, alte puncte importante incluse în agendă vizând finanțele publice, acordurile internaționale de sprijin, precum și problemele legate de industria națională de apărare și sectorul energetic.

Securitatea energetică a României, protejată în Parlament în fața riscului de colaps

Una dintre cele mai controversate propuneri legislative a vizat sectorul energetic, aflat într-o criză structurală profundă. Utilizarea tuturor resurselor energetice disponibile este o necesitate națională absolută. PSD a reușit să rezolve în Parlament ceea ce Executivul nu a putut sau nu a dorit să rezolve, promovând amendamente fundamentale bazate pe un principiu elementar de bun-simț de a nu închide sau desființa capacități energetice fără alternative viabile și sigure.

Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă situația geopolitică și economică critică din regiunea în care se află țara noastră. România nu poate și nu trebuie să fie pusă în situația absurdă de a alege între a avea energie și a îndeplini jaloane din PNRR. Deși susținem politica europeană de decarbonizare și tranziție verde, realitatea rece ne arată că centralele pe cărbune sunt încă absolut indispensabile pentru securitatea energetică a țării. Cei care au adus România în această situație prin angajamente pripite asumate în trecut trebuie să negocieze cu Comisia Europeană prelungirea termenelor de închidere, fără a fi obligați să stingă lumina în casele românilor.

Este util să ne amintim cine a trasat această traiectorie periculoasă. Între 2014 și 2025, portofoliul Energiei a fost controlat în exclusivitate de PNL, de formațiuni desprinse din acesta sau de tehnocrați sprijiniți de liberali, prin miniștri precum Virgil Popescu și Sebastian Burduja, în timp ce social-democrații l-au deținut pentru o singură perioadă de zece luni, între iunie 2025 și aprilie 2026. Termenul rigid de decarbonizare din 2032 a fost stabilit prin acte normative promovate și asumate în PNRR sub guvernări liberale, iar Complexul Energetic Valea Jiului a fost creat în 2023 tot prin decizii liberale. Ajutorul de stat de 790 de milioane de euro a fost aprobat de Bruxelles în noiembrie 2024 tot în mandatul PNL, având ca scop închiderea minelor și eliminarea cărbunelui, în timp ce falimentul fostului CE Hunedoara s-a produs la 31 martie 2025, cu mult înainte ca PSD să preia ministerul.

Termocentralele pe cărbune, pilonul de rezervă care ne ferește de tarifele de speculă

Când PSD a preluat portofoliul energetic în vara anului 2025, a moștenit o companie deja blocată financiar și un act oficial european care viza strict închideri planificate în minerit, nu o relansare. Contextul actual de criză energetică majoră a impus adoptarea de urgență a amendamentelor susținute de PSD, acestea reprezentând singura plasă de siguranță reală pentru Sistemul Energetic Național.

Să ne reamintim de problemele de la Cernavodă, de activitatea grav afectată de secetă a hidrocentralelor, sau de faptul că energia solară și eoliană dispare imediat după lăsarea întunericului. În aceste condiții, menținerea termocentralelor pe bază de cărbune nu mai este o opțiune politică, ci o chestiune de supraviețuire strategică națională.

Aceste unități nu sunt simple surse alternative, ci constituie pilonul de rezervă indispensabil pe timp de noapte, în sezoanele reci, în perioadele de secetă sau în timpul reviziilor tehnice ale celorlalte capacități de producție. Fără ele, românii sunt expuși riscului major de a plăti prețul răscumpărării energiei la tarife de speculă pe piețele externe, fiind împinși spre o dependență periculoasă. De aceea, PSD a făcut un apel ferm să se meargă la Bruxelles pentru a se renegocia termenele de închidere, aliniindu-ne la orizontul anilor 2039–2040 adoptat de state precum Germania, Polonia sau Italia, care își protejează interesele economice fără ezitare.

Pe lângă criza energetică, sesiunile extraordinare din această lună au acoperit o agendă legislativă amplă, menită să corecteze disfuncționalitățile administrative generate de un Executiv demis. Parlamentul a dezbătut și votat măsuri esențiale pentru susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, consolidând cadrul de protecție socială și prevenire a instituționalizării. De asemenea, au fost abordate proiecte pentru sprijinirea învățământului preuniversitar, adaptarea legislației privind achizițiile și fondurile pentru apărare europeană, precum și reexaminarea unor acte normative în domeniul integrității publice ca urmare a deciziilor Curții Constituționale.

Aceste demersuri demonstrează că Parlamentul funcționează ca un pol de stabilitate și echilibru într-un moment în care puterea executivă este fragilă și lipsită de coerență. Românii au nevoie de certitudini, de locuri de muncă protejate, de tarife corecte la utilități și de o economie susținută prin investiții reale, nu prin tăieri arbitrare dictate de la distanță fără nicio viziune asupra consecințelor sociale. Prin refuzul său de a părăsi guvernarea, premierul demis dovedește că își urmărește doar propriile interese și este dispus să facă și mai mult rău românilor prin decizii cinice, lipsite de orice minimă empatie socială, precum tăierea burselor sociale pentru elevii săraci sau criticarea pacienților pentru „supraconsumul de medicamente inovative”, cărora le cere să folosească variante generice mai ieftine. Toate acestea se întâmplă în timp ce alocă sume uriașe pentru proiecte de imagine, cum este stadionul din Oradea, orașul în care a fost primar.

Ilie Toma,   deputat PSD Hunedoara