O incursiune captivantă în zbuciumata istorie a Rusiei, în special în viața femeilor care au stat în preajma țarilor din marea dinastie Romanov

Anul acesta, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat Ziua Internațională a Femeii printr-o activitate culturală cu o temă incitantă, „Femeile dinastiei Romanov”. Ca de obicei, au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva.

Femeile din istoria Rusiei au lăsat în urmă o moștenire politică, socială și culturală remarcabilă

Tema abordată de această dată și-a propus o incursiune captivantă în zbuciumata istorie a Rusiei, în special în viața femeilor care au stat în preajma țarilor din marea dinastie Romanov sau au condus ele însele marele imperiu. De la urcarea pe tronul Rusiei, în 1613, a țarului Mihail Romanov și până la sângeroasa zi de 17 iulie 1918, când ultimul țar, Nicolae a II-lea, era ucis cu cruzime împreună cu întreaga lui familie s-au scurs trei secole de istorie zbuciumată a unuia dintre cele mai mari imperii ale lumii.

Istoria Rusiei consemnează prezența unor ilustre figuri de femei pline de personalitate, care au lăsat în urmă în special o moștenire politică, socială și culturală remarcabilă.

De la Sofia Alekseevna, prima femeie care a condus Rusia între anii 1682 și 1689, ca regentă, la Ecaterina I, cu care încep cele șapte decenii din secolul XVIII, în care femeile au condus Imperiul Rus, de la Ana a Rusiei și Elisabeta I, la strălucitoarea și legendara Ecaterina cea Mare, supranumită „Semiramida Nordului”, iubitoare a artelor și prietenă cu mari învățați europeni ai vremii, ca Voltaire și Diderot, s-a făcut o minuțioasă trecere în revistă a personalităților acestor femei și a contribuției remarcabile pe care au avut-o în dezvoltarea culturii marelui Imperiu Rus. În sfârșit, nu trebuie uitată Maria Alexandrovna, soția țarului Alexandru al II-lea, bunica Reginei Maria a României, descendentă directă a Romanovilor. Șirul acestor ilustre femei din fruntea Imperiului Rus se încheie cu tragica figură a soției țarului Nicolae al II-lea, țarina Alexandra Feodorovna, care a suferit o moarte de martir.

Poveștile unor femei de excepție

Toate aceste femei și-au pus amprenta, prin puternica lor personalitate, asupra vieții politice și sociale din Imperiul Rus, dar în mod deosebit au influențat înflorirea culturii și a științei ruse. Academia de Științe și cea de Arte Frumoase din Sankt Petersburg, Universitatea din Moscova, Palatul de Iarnă și crearea în el a Muzeului Ermitaj, reforma juridică, crearea Bibliotecii Naționale Ruse sunt doar câteva puncte de referință din istoria culturală și științifică a Rusiei care n-ar fi fost posibile fără preocuparea și efortul acestor femei puternice, pline de voință și devotate statului în fruntea căruia s-au aflat. Tot atât de adevărat este că și unele expansiuni teritoriale ale Imperiului Rus s-au produs în timpul domniei acestor țarine.

Istoria este sursă inepuizabilă de informații, dar istoria este și, așa cum spune un cunoscut istoric român, „cea mai frumoasă dintre povești”. Unele dintre aceste povești am dorit să le depănăm în fața tinerilor, poveștile unor femei de excepție, ale unor țarine care au influențat viața acestui imens imperiu care a dominat vreme de secole mai mult de a șasea parte a globului pământesc.

Prezentarea a scos în evidență personalitatea fiecărei femei a cărei soartă a fost legată de țarii familiei Romanov.

Ca de obicei, la sfârșitul prezentării, au fost adresate întrebări despre subiectul urmărit, cei care au dat răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Manager,

Ioan Sebastian Bara