Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, organizează în ziua de 27 noiembrie 2025, ora 13³⁰, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean”, o activitate cultural-educativă dedicată marelui prozator român Liviu Rebreanu de la a cărui naștere se împlinesc 140 de ani.

De la bun început am conceput acest gen de manifestări, la care participă cu precădere elevi de la colegiile și liceele din Deva, ca o modalitate atractivă de a face cunoscute evenimente culturale, istorice, personalități din diferite domenii. În acest fel, sperăm să captăm atenția publicului prezent la activități cu subiecte interesante, cu evenimente și personalități marcante.

De data aceasta am ales personalitatea lui Liviu Rebreanu care, sub genericul „Liviu Rebreanu – omul, creația, posteritatea”, va fi prezentată publicului într-un mod foarte bine documentat și atractiv.

Concepută în trei părți, prezentarea va începe cu o amplă trecere în revistă a vieții scriitorului născut la 27 februarie 1885 la Tîrlișua, pe plaiuri năsăudene, într-o „noapte cu cea mai formidabilă ploaie de stele”, cum însuși spunea. După anii de școală petrecuți la Maieru, Năsăud, Sopron și Budapesta, unde devine locotenent la Academia Militară, Liviu Rebreanu se dedică scrisului și începe să publice nuvele în principalele reviste literare. Debutul publicistic se produce în anul 1908 în revista sibiană Luceafărul, iar editorial, cu primul volum de proză (Frământări) a debutat la Orăștie. De-a lungul vieții, va colabora la cele mai importante reviste literare și va fonda el însuși reviste de literatură și teatru (România literară, Mișcarea literară, Scena).

Anul 1920 reprezintă pentru creația lui Liviu Rebreanu, dar și pentru istoria literaturii române, momentul de cotitură: apariția romanului Ion. Peste doi ani, o altă capodoperă, romanul Pădurea spânzuraților, se va adăuga impresionantei creații epice a lui Liviu Rebreanu, figura lui Apostol Bologa fiind inspirată din drama lui Emil Rebreanu, fratele romancierului. Împreună cu romanul Răscoala (1932) aceste două romane reprezintă capodoperele pe care Liviu Rebreanu le-a dat literaturii române. Celelalte romane ale lui Liviu Rebreanu (Ciuleandra, Jar, Golanii, Adam și Eva etc. ), deși au avut succes la public, nu se ridică la nivelul celor trei capodopere.

Forța extraordinară a prozei lui Liviu Rebreanu a caracterizat-o extrem de sugestiv criticul și istoricul literar George Călinescu care a remarcat faptul că în scriitura acestuia: „Frazele, considerate izolat, sînt incolore ca apa de mare ținută în palmă, cîteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul mării”.

Meritele literare ale lui Liviu Rebreanu au fost răsplătite, în perioada interbelică, cu alegerea sa ca președinte al Societății Scriitorilor Români (1925) și ca membru al Academiei Române (1940). Discursul său de recepție la Academie poartă titlul Lauda țăranului român și este un impresionant elogiu și o reverență în fața „cantității de aur curat ce se află în sufletul țăranului”.

Posteritatea a prețuit și prețuiește creația lui Liviu Rebreanu. Au fost ecranizate romanele Răscoala, Ion, Ciuleandra și Pădurea spânzuraților (care a câștigat Palme D’Or în 1965 la Festivalul de la Cannes); se organizează periodic numeroase evenimente culturale (Festivalul de teatru de la Bistrița,  Zilele culturale „Liviu Rebreanu” de la Aiud etc. ); opera literară se reeditează și se bucură de un succes constant.

În finalul prezentării vor fi adresate întrebări legate de viața și creația lui Liviu Rebreanu, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.

Cu deosebită considerație, Manager,

Ioan Sebastian Bara