Cursa tehnologică şi dezvoltarea Internetului au schimbat radical modul de abordare politică atunci când vine vorba despre securitate naţională. Din această perspectivă am solicitat un scurt interviu  senatorului PSD Viorel Salan, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

• Mass media relatează din ce în ce mai des despre incidente militare în spaţiul aerian internaţional. În ce măsură afectează acest climat siguranţa României?

Dezvoltarea  continuă a Internetului au dus la schimbarea dramatică a mediului global de confruntare şi la modificări esenţiale în ceea ce priveşte maniera de abordare a conflictelor între state. Noţiunile de “război hibrid” şi “ameninţări asimetrice” au devenit termeni uzuali şi nu mai pot fi omise din abordările geostrategice şi tactice. Acum, mai mult ca oricând, răspunsurile statale individuale în faţa unei agresiuni militare din exteriorul lor sunt sortite eşecului.

Din 2014, tensiunile militare din zona Mării Negre au crescut constant, iar echilibrul dinamic de forţe a devenit din ce în ce mai complex şi mai fragil. Marea Neagră a devenit epicentrul unei competiţii pentru supremaţie.

• Ce poate face România în aceste condiţii?

România este membru NATO şi are în prezent o mare responsabilitate: asigură stabilitatea în zonă şi este în acelaşi timp un furnizor important de securitate. În acest context, am putut constata că Alianţa Nord-Atlantică şi-a adaptat permanent politicile pentru flancul de est deoarece era esenţial să fie păstrat nivelul de securitate deja realizat, pe fondul menţinerii angajamentului   Statelor Unite în Europa.

În al doilea rând, ca membru al Uniunii Europene, România asigura graniţa de est şi sud-est a Blocului Comunitar. Este evident dublul rol pe care îl îndeplinim în raport cu cele două organizaţii, una militară şi cealaltă economică.

• Dar reprezintă o armată puternică o garanţie absolută de securitate azi, în era Internetului?

Ştim deja că NATO are un rol esențial pentru securitatea transatlantică. Este această implicare suficientă pentru securitatea transatlantică? Răspunsul este categoric – nu. Forţa militară nu mai poate fi unicul răspuns în orice situaţie. De aceea relațiile între Alianța transatlantică și Blocul comunitar European rămân foarte importante. Dar dacă suntem atenţi la detalii, putem identifica şi existenţa unei laturi economice a securităţii. De fapt, dimensiunea economică a securităţii a devenit determinantă în acest moment. Dezvoltarea economică este de fapt cea care oferă resursele necesare pentru a susţine stabilitatea şi securitatea teritoriilor. Şi din acest motiv trebuie să existe o cooperare şi o colaborare permanentă între diplomaţie, economie şi capabilităţile militare ale unei naţiuni, respectiv ale unui grup de naţiuni.

• Care este acum rolul României şi îşi poate depăşi nivelul de simplu executant?

România a înţeles care este drumul de urmat pentru a menţine un just echilibru politic, diplomatic şi militar în această regiune şi cât de importantă este complementaritatea activităţilor care au ca principal obiectiv consolidarea securităţii pe flancul estic al NATO.

După modelul oferit de cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, Formatul B9 şi Iniţiativa celor Trei Mări pun în practică termenii de colaborare ai statelor de la graniţa de est a Blocului Comunitar, structuraţi pe aceleaşi paliere principale: dimensiunea de securitate militară, de securitate energetică şi cea economică.

Doar în acest mod, promovând şi dezvoltarea economică a regiunii vom putea asigura resursele necesare şi pentru consolidarea unui climat stabil şi sigur în această zonă a Europei.

Iar aceasta se poate realiza printr-o implicare puternică a actorilor economici, la nivel naţional, internaţional sau transnaţional. Ne dorim mult să reuşim în aceste demersuri.

Poliana Mardari