În Comuna Peregu Mare, Arad, a avut loc ședința Consiliul Mondial al Rutenilor

De ziua rutenilor din România, la Peregu Mare, a avut loc ședința Consiliul Mondial al Rutenilor. Dupa ședință, la Centru Comunitar Rutean a avut loc dezvelirea statuii lui Aleksander Dukhnovici.

La eveniment au participat, alături de membrii CMR și rutenii din Peregu Mare, Kovacs Emeric, primar al comunei, Amet Aledin, subsecretar de stat, deputat Mihaela Csokany, reprezentanta bulgarilor în Parlamentul României, deputat UDMR Farago Peter, deputat Furic Iarco, reprezentantul slovacilor și cehilor în Parlamentul Romaniei, Ognjan Krstic, președintele Uniunii Sârbilor din România.

De asemenea, a fost prezent istoricul Gheorghe Firczak, preşedinte fondator al Uniunii Culturale a Rutenilor din România (U.C.R.R.).

Iulius Firczak, președintele și deputatul Uniunii Culturale a Rutenilor din România , a ținut să le mulțumească tuturor celor prezenți pentru că au răspuns, în număr atât de mare, invitației.

“Seara tinerii din ansamblul Holuboc, coordonați de Viorica Bojcsuk au pezentat un spectacol minunat de cântece și dansuri rutene.

Mulțumesc rutenilor din Peregu Mare pentru efortul pe care l-au depus pentru a organiza excelent acest eveniment. La mulți și fericiţi ani,

rutenilor din România!”, a menţionat Iulius Firczak, președintele U.C.R.R.

“Am fost, sunt şi voi rămâne rutean” – un credo naţional al tuturor rutenilor

Aleksander Dukhnovici s-a născut în data de 24 aprilie 1803, în satul Topola din Slovacia, aflată în acea vreme sub dominaţia fostului Regat al Ungariei şi a murit în data de 29 martie 1865, la Presov.

Preot, beletrist, istoric, etnograf, publicist şi editor, activitatea lui s-a concentrat în special în spaţiul Regiunii Preşov şi a Subcarpaţilor Ruşi. Cunoscut ca cel care a trezit conştiinţa naţională a Poporului Rutean, el s-a născut într-o familie de preoţi.

În anul 1850, Aleksander Dukhnovici a înfiinţat prima asociaţie culturală ruteană, Societatea Literară din Preşov, care a publicat o serie de volume, între care se regăseşte şi prima antologie anuală de literatură ruteană, intitulată Pozdravlenie Rusynov. În antologia din anul 1851 a fost inclus şi poemul său Vruchanie, al cărui început- Am fost, sunt şi voi rămâne rutean / Ia Rusyn byl smţy budu- va deveni un credo naţional al tuturor rutenilor.

La scurt timp după moartea sa, Aleksander Dukhnovici a inceput să fie considerat „părintele” şi simbolul naţional al Poporului Rusin.

În anii care au trecut de la Revoluţia din 1989, Aleksander Dukhnovici a devenit simbolul primordial al celei de a treia renaşteri naţionale rutene, nu numai în Regiunea Presov şi Subcarpaţii Ruşi, dar şi pentru rutenii din Regiunea Lemko, din Ungaria şi Yugoslavia. Teatrul profesionist ucrainean din Presov a fost rebotezat Teatrul Aleksander Dukhnovici (1990), în Uzhorod, Societatea Dukhnovici, interzisă de regimul sovietic, a renăscut în anul 1994 şi o statuie monumentală a cărturarului a fost ridicată în anul 1997 iar filantropul rusino-canadian Steven Chepa a instituit în acelaşi an Premiul Dukhnovici pentru excelenţă în literatura ruteană.

Maria Hogman