Valoarea geopolitică a regiunii Mării Negre s-a schimbat odată cu declanșarea războiului din Ucraina.

Acum a devenit absolut clar pentru toate părțile implicate și nu numai pentru ele, că desfășurarea de exerciții militare ample și blocarea luni la rând a unor zone importante ale Mării Negre nu au putut împiedica izbucnirea conflictului armat pe care îl vedem azi. Dimpotrivă. Lecția pe care ar trebui să o învățăm este că etalările de forță au menținut de fapt o stare permanentă de tensiune ce a creat de fapt doar premisele necesare confruntării ulterioare.

Acum a devenit evident că singura soluție care să poată asigura pacea în zona rămâne o structură coerentă de securitate colectivă. Doar pe această cale putem vorbi despre o pace durabilă, bazată pe valorile democrației, ale ordinii de drept internaționale, ale Alianței Nord Atlantice și ale Uniunii Europene.

În acest sens, au fost făcuți deja primii pași importanți.

În primul rând, trebuie să amintesc aici eforturile Administrației SUA pentru elaborarea unei Strategii de securitate pentru Marea Neagră.

România a fost și rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite ale Americii și apreciază angajamentul consistent al forțelor SUA dislocate în țara noastră, în scopul consolidării securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic. Este cu certitudine o dovadă a solidității Parteneriatului strategic româno-american, proiect lansat cu peste 25 de ani în urmă.

În opinia României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței. În același timp, nu trebuie neglijată dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, întărirea securității energetice, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop.

România își dorește de asemenea ca, dincolo de asigurarea securității regiunii Mării Negre, strategia Statele Unite ale Americii să includă o componentă economică relevantă, să consolideze statutul Mării Negre de rută comercială și energetică majoră.

Un alt pilon fundamental al structurii de securitate din această parte a Europei este dată de consolidarea Flancului estic al NATO, ca parte a noii arhitecturi de apărare şi descurajare pe care Alianţa o pregăteşte chiar în acest moment. De altfel, după aderarea Finlandei la NATO, vorbim despre un flanc estic care merge de la Marea Barenţ la Marea Baltică, la Marea Neagră şi la Dunăre, şi la Marea Mediterană.

În acest context, formatul diplomatic Bucureşti 9 şi-a dovedit relevanţa inclusiv pentru coordonarea transatlantică şi unitatea aliată, în special în actualul context de securitate. Iar recenta Reuniune a miniştrilor Apărării în Format Bucureşti 9, care a avut loc la Varşovia, a confirmat pe deplin acest fapt.

Nu în ultimul rând, trebuie reamintit un alt obiectiv strategic al României și anume asigurarea stabilității Balcanilor de Vest. Continuarea eforturilor în acest sens va putea fi realizată și în cadrul inițiativei regionale Procesul reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Anul acesta Romania va prelua președinția rotativă a formatului pentru o perioadă de doi ani, putând valorifica ocazia pentru a sprijini adaptarea proiectelor generate de acest format zonal la mediul de securitate regională și globală.

Cu siguranță, seria de subiecte relevante de pe agenda Summitului NATO de la Vilnius din iulie va cuprinde între altele întărirea capacităţii de apărare pe flancul estic, consolidarea poziției NATO la Marea Neagră, efectele invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, dar şi sprijinul pentru partenerii vulnerabili precum Republica Moldova şi Georgia.

În calitatea ei de lider regional, România va continua să fie un aliat responsabil şi angajat în procesul de consolidare a securităţii regionale la Marea Neagră în scopul identificării celor mai bune soluţii în vederea implementării eficiente a deciziilor aliate privind importanţa strategică a Mării Negre.