Acesta este titlul declaraţiei politice susţinută ieri în Camera Deputaţilor şi în care am vrut să evidenţiez schimbările majore produse de un conflict “local” devenit rapid global şi modul în care România a răspuns acestei provocări.

Războiul de la graniţele României este cel mai grav conflict militar din Europa, de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial. Rusia a atacat Ucraina printr-o acţiune militară brutală şi a distrus astfel pacea Europei. În prezent, are loc cea mai mare criză umanitară din ultimii 70 de ani. Peste 3,7 milioane de refugiaţi au părăsit până acum Ucraina. Mulţi dintre ei au trecut şi prin România. Şi, desigur, interdependenţa economică globală a dus la extinderea crizei energetice postpandemice.

Dar lumea îşi revine din şocul iniţial. La o lună de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, pentru prima dată în istorie, o confruntare militară, ce ar fi fost considerată altădată locală, este o preocupare comună pentru statele lumii. Este urmarea directă a modului interdependent în care economia mondială funcţionează acum.

Lucru demonstrat şi de rezoluţia adoptată săptămâna trecută de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, votată cu majoritate copleşitoare de către statele membre, inclusiv de România.

Documentul reconfirmă suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei. Şi, de asemenea, cere încetarea imediată a ostilităţilor Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

În acelaşi timp, intervenţia militară a Rusiei în Ucraina a transformat fundamental în aceste patru săptămâni mediul de securitate. Toate avertismentele care indicau Rusia ca un pericol iminent în regiunea Mării Negre s-au confirmat.

Dar noua situaţie geopolitică a găsit Alianţa Nord-Atlantica mai unită ca oricând, Iar Summitul extraordinar NATO de săptămâna trecută a fost răspunsul aşteptat şi adecvat în faţa noii provocări.

Liderii NATO au convenit că trebuie oferit sprijin suplimentar Ucrainei, ajutând la susținerea dreptului fundamental la autoapărare. S-a decis de asemenea întărirea flancului estic al Alianţei, consolidând prezența NATO aici. În acest sens au fost aprobate patru noi grupuri de luptă NATO, în România, Bulgaria, Ungaria, și Slovacia. Acestea se adaugă celor patru care se află deja în țările baltice și în Polonia. Şi nu în ultimul rând, o serie de naţiuni, printre care şi România au anunţat creşterea cheltuielilor militare.

Principala idee care a răzbătut din lucrările Summitului NATO a fost asumarea faptului că Alianţa Nord Atlantică și Uniunea Europeană sunt împreună pe aceeaşi baricadă și colaborarea lor este o coordonată esenţială a sistemului de apărare în Europa și în lume. Această conlucrare aşa cum a fost ea reafirmată reprezintă o garanție de securitate şi pentru România. Acum, când vorbim, poporul ucrainian rezistă cu hotărâre şi curaj, luptând unit pentru libertate şi un viitor mai bun. Iar România este solidară cu Ucraina.

Şi a fost din primul moment al declanşării războiului. Într-o mobilizare fără precedent, Guvernul României, autorităţile locale, Biserica Ortodoxă Română firme private, organizaţii neguvernamentale şi simplii cetăţeni au oferit ajutor necondiţionat şi gratuit ucrainenilor care fug din calea războiului.

Da, România ştie ce este demnitatea şi va fi alături de Ucraina în momentul crucial al aderării la Uniunea Europeană.

România ştie ce este demnitatea şi va apăra mereu dreptul la libertate, suveranitate şi autodeterminare al fiecărei naţiuni.

România va promova mereu pacea şi valorile europene. România suntem noi.

Viorel Sălan – Deputat PSD