Bicentenar Gustave Flaubert
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, a organizat în ziua de 9 decembrie, la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, o prezentare cultural-educativă dedicată bicentenarului nașterii scriitorului francez Gustave Flaubert.
Sub genericul „Artă și creație în opera unui perfecționist” au fost prezentate viața și creația unuia dintre cei mai cunoscuți prozatori francezi, continuator al romancierilor Balzac și Stendhal și precursor al unor alți mari prozatori francezi din secolul XIX, precum Emile Zola, Guy de Maupassant sau Anatole France.
Biblioteca noastră s-a oprit asupra vieții și operei acestui mare scriitor francez pentru a-l face cunoscut tinerilor, pentru a le trezi interesul pentru citirea și înțelegerea clasicilor literaturii universale.
Născut la 12 decembrie 1821 în orașul Rouen din Franța, ca fiu al unui reputat chirurg, Gustave Flaubert va moșteni de la acesta înclinarea către observația exactă și precizia științifică, trăsături care îi vor caracteriza creația literară.
După ce și-a întrerupt studiile de drept, tânărul Flaubert își urmează vocația de scriitor și își va dedica tot restul vieții scrisului. A cunoscut mari scriitori ai vremii, precum Charles Baudelaire, George Sand, frații Goncourt sau rusul Ivan Turgheniev.
Primul său roman, Doamna Bovary, apărut în anul 1857, este și cel mai cunoscut și cel mai apreciat de cititori și de critica literară. Deși autoritățile vremii i-au intentat un proces pentru pretinsa imoralitate a cărții, cu acest roman Gustave Flaubert a intrat definitiv în galeria prozatorilor iluștri.
Au urmat celelalte trei romane: Salammbô (1862), a cărui acțiune se petrece în Cartagina, Educația sentimentală (1869) și Bouvard și Pécuchet, apărut la puțină vreme după moartea autorului, în 1881. A mai scris povestiri și a lăsat o foarte bogată corespondență.
Gustave Flaubert a fost un impecabil observator al societății, al tipurilor umane din Franța secolului XIX, și a transpus în cărțile sale, cu un realism extraordinar, personaje care își dezvăluiau cele mai profunde trăsături de caracter. Asemenea succesorilor săi, și Flaubert a creat unele tipologii de personaje specifice unei întregi epoci. Înainte de a scrie, se documenta foarte bine, studia locurile în care urma să-și plaseze eroii, astfel încât realismul scrierilor sale se observă în fiecare pagină.
Proza lui Flaubert se caracterizează prin stilul extrem de îngrijit în care precizia detaliului se împletește cu armonia și perfecțiunea frazei. Era atât de obsedat de perfecțiunea scriiturii încât nu suporta să scrie același cuvânt de două ori pe aceeași pagină. De asemenea, muzicalitatea frazei îl preocupa în mod deosebit și se spune că avea obiceiul de a-și citi cu glas tare textele în timp ce se plimba pe malul Senei, lângă conacul din Croisset, unde a trăit cea mai mare parte din viață.
Numărul relativ mic de opere literare pe care a apucat să le scrie se explică prin faptul că muncea ani de zile la un roman și îl cizela până când acesta atingea desăvârșirea.
La final, ca de obicei, am adresat celor prezenți întrebări legate de subiectul expunerii, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Manager,
Ioan Sebastian Bara